Cinci persoane, reținute într-un dosar de contrabandă cu mașini furate din UE. E vizat și un polițist de frontieră. Ofițerii Serviciului Vamal de comun cu Procurorii din cadrul Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale au descoperit o grupare infracțională, care a introdus în țară, prin contrabandă, autoturisme furate din Uniunea Europeană.

În urma descinderilor, cinci membri ai grupării au fost reținuți pe un termen de 72 de ore, printre care și un polițist de frontieră, care ar fi conlucrat cu membrii grupării.

Potrivit informațiilor, bănuiții sunt originari din raioanele Hâncești și Chișinău și au vârste cuprinse între 24 și 44 ani. Oamenii legii au stat pe urmele fierbinți ale acuzaților timp de trei luni. S-a stabilit că membrii grupării introduceau fraudulos în țară mașini furate din UE, cu scopul vânzării în Republica Moldova, fără achitarea drepturilor de import.

Totodată, oamenii legii au constatat că elementele de identificare ale autoturismelor cum ar fi: numerele de înmatriculate, pașapoartele tehnice, numerele caroseriei erau falsificate de către bănuiți.

În urma celor 20 de percheziții efectuate joi, 27 ianuarie 2022, organele de anchetă au depistat 13 autoturisme, dar și mai multe probe cu privire la alte mijloace de transport introduse anterior de membrii grupării, care urmează a fi identificate și ridicate.

Oamenii legii menționează în anchetă și deprinderile infracționale ale membrilor grupării. Spre exemplu, unul din automobile de fabricație japoneză introduse în țară în seara de miercuri, 26 ianuarie 2022, a fost practic totalmente dezmembrat în mai puțin de patru ore.

Cercetările continuă, în vederea stabilirii întregii arii infracționale și identificării tuturor persoanelor implicate. bănuiții se prevalează de prezumția nevinovăției, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești finale.

#banuiti #furau #masini #PCCOCS #serviciul vamal

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.