Cinci instituții de învățământ din raionul Florești urmează să fie închise. Este vorba de gimnaziile din satele Hârtop, Iliciovca, Cernița, Sârbești și Târgul Vertiujeni. O decizie în acest sens a fost luată, pe 20 noiembrie curent, de Consiliul Raional pentru optimizarea cheltuielilor și asigurarea unui proces educațional eficient, informează nordnews.md.

„Școlile au fost optimizate de faptul că sunt puțini elevi. Tindem spre educația de calitate, în primul rând, ca fiecare copil să învețe în clasa sa, în vârsta corespunzătoare și să aibă condiții optime pentru instruire”, a declarat Diana Pantaz, șefa Direcției Educație, Cultură, Tineret și Sport, raionul Florești.

Oamenii nu cred în argumentele autorităților și le acuză că au primit suficiente fonduri de la stat pentru întreținerea instituțiilor, dar că au acționat intenționat pentru a lichida școlile.

„Din păcate, nu există niciun fel de sprijin. Avem multe familii numeroase, dar nu există niciun fel de sprijin. Ce pot face cei care au mulți copii? Pur și simplu trebuie să plece, pentru că este o adevărată provocare să asiguri transportarea a trei copii mici”, a afirmat Inna, locuitoare a satului Iliciovca.

„Să-mi răspundă acei care au votat „Pentru”. El, dacă are un copil acasă de șapte ani, să-l trezească la ora 6, să-l pregătească și să-l trimită la școală. El până la ora 8 ajunge la școală, el [n.r. copilul] deja e obosit”, a spus Svetlana, locuitoare a satului Sârbești.

Școlile sunt pe cale să fie închise, deși în ultimii ani au beneficiat de investiții majore. De exemplu, Gimnaziul „Svetlana Toma” din satul Iliciovca, unde studiază mai puțin de 50 de elevi, a beneficiat de aproape 700 de mii de lei prin programul „Satul European” pentru repararea sălii de sport și a blocului sanitar.

„Cine va răspunde de toate acele investiții care rămân în clădirea aceasta? S-au investit sute de mii de lei, apoi clădirea rămâne a nimănui. Este nejustificat un proiect de decizie de acest fel”, a declarat Alim Afonin, consilier raional Florești.

Elevii urmează să-și continuie studiile în școlile din localitățile apropiate. Autoritățile raionale promit că le vor asigura transportul cu autobuze școlare.

Orice mijloc de transport este verificat. În mijloacele de transport sunt transportați copiii și noi avem toată grija. Acum, la Minister, s-au scris demersuri ca noi, unde nu ne va reuși până la 1 septembrie să asigurăm transportarea elevilor, am solicitat acest lucru la Minister”, a spus Vasile Tîltu, președintele raionului Florești.

În Republica Moldova sunt în jur de 100 instituții de învățământ primar și secundar general, în care învață mai puțin de 50 de elevi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#elevi #Floresti #scoli

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.