Germania, Franța, Olanda, Belgia și Luxemburg au solicitat ca Uniunea Europeană să analizeze opțiuni privind restricționarea temporară a drepturilor de vot pentru viitorii membri ai blocului comunitar, precum și crearea unor garanții suplimentare care să asigure respectarea statului de drept.

Subiectul este discutat în contextul negocierilor privind viitoarele extinderi ale Uniunii Europene. În prezent, Muntenegru își propune să adere la UE în anul 2028, în timp ce Albania, Ucraina și Republica Moldova încearcă să avanseze în procesul de aderare.

Potrivit documentului susținut de cele cinci state, este necesară consolidarea mecanismelor care să garanteze respectarea principiilor democratice de către noii membri. Inițiativa vine și pe fondul experienței Uniunii Europene în raport cu Ungaria, unde au existat critici privind regresul democratic în perioada guvernării conduse de Viktor Orban, scrie Reuters.

Documentul prezintă mai multe opțiuni care ar putea fi incluse în viitoarele tratate de aderare. Printre acestea se numără un nou mecanism de monitorizare, precum și o clauză de siguranță care ar permite adoptarea unor măsuri în cazul unor abateri grave în domenii precum democrația, statul de drept și libertatea presei.

„UE ar trebui să poarte o discuție aprofundată privind posibilitatea unor restricții temporare și tranzitorii privind dreptul de vot pentru noile state membre, în special în acele părți ale acquis-ului UE în care este necesară unanimitatea”, au subliniat cele cinci țări.

Propunerea vizează în special domeniile în care deciziile sunt adoptate prin consensul tuturor statelor membre, inclusiv extinderea Uniunii Europene, politica externă și bugetul comunitar.

În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a propus anterior, într-o scrisoare adresată liderilor statelor membre, acordarea Ucrainei a statutului de „membru asociat” fără drept de vot pe durata negocierilor de aderare.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat această propunere drept nedreaptă.

În același timp, Franța și Germania au transmis partenerilor din Uniunea Europeană un document separat prin care propun o nouă abordare pentru pregătirea aderării Republicii Moldova și a statelor din Balcanii de Vest.

Inițiativa prevede o integrare treptată și simplificată în activitățile Uniunii Europene înainte de aderarea deplină, iar cele două state au solicitat Comisiei Europene să pregătească propuneri concrete în acest sens.

Discuțiile privind reformarea procesului de extindere continuă la nivel european, pe fondul pregătirilor pentru eventuale noi aderări și al dezbaterilor privind mecanismele necesare pentru garantarea respectării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bloc comunitar #integrare #restrictii #Uniunea Europeana

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.