Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) ia în calcul mai multe persoane care ar putea candida la alegerile prezidențiale din 2028. Ministrul Educației și vicepreședintele PAS, Dan Perciun, spune că formațiunea discută din timp despre posibilii candidați, însă deocamdată nu este pregătită să le facă publice numele.

„Avem mai mulți candidați la care ne gândim la această etapă”, a declarat Dan Perciun în cadrul emisiunii Cutia Neagră de la TV8.

Ministrul a fost întrebat dacă ar putea fi unul dintre potențialii candidați ai PAS: „Nu, eu nici vârsta nu am”. Întrebat cine sunt persoanele vizate, Perciun a evitat să ofere nume.

„Vă dați seama că n-o să vă spun în această etapă cine sunt acești potențiali candidați, pentru că este prematur. Când lucrurile se vor clarifica definitiv, atunci vor fi mai clare”, a spus acesta.

Potrivit lui Perciun, PAS trebuie să identifice din timp persoane care ar putea avea șanse reale în cursa pentru funcția de președinte, astfel încât să poată pregăti o campanie electorală puternică.

„Alegerile prezidențiale vor fi cruciale, nu atât pentru partid, cât în primul rând pentru țară. Atunci este responsabil din partea noastră din timp să identificăm cel puțin câteva persoane care ar putea să candideze, care ar avea șanse reale, în jurul cărora să construim o campanie electorală puternică”, a declarat ministrul.

Oficialul a fost întrebat și dacă președintele Parlamentului, Igor Grosu, se numără printre persoanele luate în calcul. Ministrul nu a confirmat și nici nu a infirmat, precizând doar că formațiunea examinează mai multe variante.

Acesta a fost întrebat și dacă Maia Sandu ar putea reveni la conducerea PAS după încheierea mandatului prezidențial. El a spus că decizia îi aparține șefei statului.

„Cred că este clar pentru toată lumea că doamna președintă are un rol simbolic foarte important pentru partid. Bineînțeles că cred că toată lumea ar fi încântată dacă dumneaei ar vrea să rămână în continuare aproape sau implicată cât mai mult în viața partidului după finalizarea mandatului. Dar asta o să decidă dumneaei”, a declarat ministrul.

Viitorul PAS urmează să fie discutat la următorul congres, însă acest lucru nu presupune neapărat schimbarea liderului: „Un nou format nu înseamnă neapărat un alt lider. Un nou format înseamnă o reflecție despre cum partidul continuă să activeze mai departe după finalizarea mandatului doamnei președinte”.

Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din 2024, obținând în turul al doilea 55,35% din voturi, în timp ce contracandidatul său Alexandr Stoianoglo a acumulat 44,65%. Următorul scrutin prezidențial din Republica Moldova este programat pentru 2028. Maia Sandu nu va putea candida pentru un al treilea mandat consecutiv.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Dan Perciun #Maia Sandu #PAS #prezidentiale

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.