Șapte candidați la funcția de Avocat al Poporului au fost admiși la proba interviului. Decizia a fost luată de membrii Comisiei speciale, care s-au întrunit în ședință închisă, desfășurată în regim online. Astfel, la proba interviului au fost admise următoarele persoane: Violeta Gașițoi, Teodor Cârnaț, Ilie Rotaru, Emanoil Ploșnița, Ceslav Panico, Alexandru Zubco și Evghenii Goloșceapov.

Potrivit unui anunț al Parlamentului, proba interviului va avea loc la data de 31 ianuarie 2022, la ora 09:30. Potrivit regulamentului de desfășurare a concursului, Secretariatul Parlamentului va asigura înregistrarea video a interviurilor, care va fi publicată după finalizarea probei.

Ulterior, candidații vor fi evaluați de toți membrii Comisiei speciale. Doi dintre ei, care vor obține cel mai mare punctaj, vor fi prezentați plenului Parlamentului. Candidatul, care va obține votul majorității deputaților aleși, va fi numit în funcția de Avocat al Poporului.

Mai multe canale de Telegram spun că guvernarea deja l-ar fi identificat pe noul Avocat al Poporului, fiind vorba despre Evghenii Goloșceapov.

Funcția de Avocat al Poporului a rămas vacantă la data de 9 decembrie 2021, după ce Natalia Moloșag și-a prezentat cererea de demisie.

#avocat al poporului #Natalia Molosag #Ombudsman

Republica Moldova instalează cel de-al doilea radar destinat detectării dronelor care zboară la altitudini mici și medii. Declarația a fost făcut de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, deputatul PAS, Lilian Carp, la emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Potrivit deputatului, sistemele de monitorizare existente nu pot detecta toate aparatele care pătrund în spațiul aerian al Republicii Moldova. Noul radar ar urma să îmbunătățească supravegherea la altitudini mici și medii, unde dronele pot fi mai dificil de detectat.

„Al doilea radar urmează a fi instalat, el este în proces de instalare, el monitorizează la înălțimii mici și medii, asta pentru ca să răspundem propagandiștilor care încearcă să spună pentru ce Republica Moldova a cheltuit bani pentru radar. Bun, acum în condițiile în care țările membre NATO, România, Polonia, țările Baltice au survolările neautorizat și nu întotdeauna, chiar cu radare super performante, nu întotdeauna monitorizează sau detectează aceste drone, pentru că acele radare care sunt, sau și primele care sunt pentru înălțimii mari și pentru aparate de zbor mai mari, și necesită deja o altă tehnică de monitorizare a spațiului aerian cu radare mai mici, amplasate pe suprafață sau pe distanță de hotare mai mică”, spune Carp.

Lilian Carp susține că pentru combaterea dronelor este nevoie nu doar de radare, ci și de sisteme mobile de apărare antiaeriană, care să poată fi deplasate în funcție de locul în care este identificată o țintă.

Republica Moldova dispune deja de capacități limitate pentru neutralizarea unor drone, însă acestea nu au fost folosite până acum. Lilian Carp spune că au existat situații în care dronele au fost monitorizate de Armata Națională și ar fi existat posibilitatea intervenției, însă decizia de a le doborî nu a fost luată din cauza riscului ca aparatele să cadă în zone populate și să provoace victime sau pagube. Potrivit lui, în următorii doi-trei ani Republica Moldova ar putea avea mai multe elemente de apărare, însă până atunci vulnerabilitățile vor persista.

Potrivit Ministerului Apărării, în perioada 2022–2026 au fost documentate, în total, 81 de încălcări ale spațiului aerian, fiind implicate rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală.