După ce a fost reținută bașcana Găgăuziei, conducerea Comitetului Executiv i-a revenit primului adjunct al Evgheniei Guțul, Ilia Uzun. Acesta se numără printre persoanele care s-au întâlnit cu fugarul Ilan Șor înainte de aprobarea comitetului de la Comrat. În prezent, toate problemele sunt „coordonate” cu bașcanul prin intermediul avocaților, a precizat Ilia Uzun la ședința de marți, 8 aprilie, transmitea corespondentul IPN în regiune în cursul săptămânii.

„Comitetul Executiv activează în regim normal și toate aspectele legate de buna funcționare a comitetului sunt convenite cu bașcanul, prin intermediul avocaților săi”, a declarat Ilya Uzun. El a specificat că și reuniunea de marți a comitetului a fost coordonată cu Evghenia Guțul.

Legislația nu prevede proceduri care să permită coordonarea deciziilor cu bașcanul în timp ce acesta se află în imposibilitatea de a-și îndeplini atribuțiile. Deputatul Alexandr Tarnavski din Adunarea Populară a Găgăuziei a declarat, solicitat de corespondentul IPN, că nu există dificultăți tehnice în cazul în care atribuțiile șefului autonomiei sunt realizate temporar de prim-vicepreședintele Comitetului Executiv și tot el semnează toate documentele.

În cazul în care Guțul ar fi suspendată (acesta fiind un scenariu posibil după decizia judecătorească), un scrutin anticipat pentru alegerea noului bașcan ar trebui să aibă loc în termen de trei luni, a adăugat deputatul găgăuz. Până atunci, în această perioadă, atribuțiile îi revin lui Ilia Uzun.

În același timp, la mitingurile organizate de susținătorii lui Ilan Șor în sprijinul Evgheniei Guțul, aceștia susțin că autoritățile de la Chișinău vor să numească în funcția de bașcan un protejat al guvernării. Iar șeful Adunării Populare de la Comrat s-a referit, în cadrul unui briefing, la discuțiile legate de „guvernarea externă a autonomiei” și a calificat o astfel de procedură ca fiind ilegală. Până în prezent, Chișinăul nu a sugerat și nici nu a abordat problema desemnării unei persoane loiale guvernării la funcția de bașcan, așa cum o astfel de opțiune nu este prevăzută de lege.

Ilia Uzun, care o înlocuiește pe Evghenia Guțul după reținerea ei, este unul dintre cei care au zburat în Israel la o întrevedere cu Ilan Shor cu două luni înainte de prezentarea candidaților în cadrul Comitetului Executiv. Lista pretendenților a suportat ulterior mai multe modificări, dar Ilia Uzun a fost păstrat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Evghenia Guțul #Gagauzia

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.