Yahya Sinwar (61 de ani), născut într-o tabără de refugiați din Khan Yunis (Gaza), este liderul Hamas și membru al Biroului Politic al acestuia din 2017. Este considerat a fi una dintre principalele figuri care leagă Biroul Politic al Hamas de aripa sa armată- Brigăzile Izzedine al-Qassam.

El a condus operațiunile de reevaluare a relațiilor externe ale Hamas, inclusiv o îmbunătățire a relațiilor cu Egiptul. Sinwar a anunțat, de asemenea, că va pedepsi pe oricine obstrucționează procesul de reconciliere cu Fatah. Se pare că i-a trimis, de asemenea, emisari lui Mahmoud Abbas, oferindu-se să integreze IBrigăzile sale într-o forță națională de securitate palestiniană aflată sub controlul Autorității Palestiniene.

Sinwar a fost arestat de Israel în mai multe rânduri, petrecând în total 24 de ani în închisoare. El s-a numărat printre prizonierii palestinieni eliberați în schimbul eliberării soldatului israelian Gilad Shalit în 2011.

A contribuit la formarea aparatului de securitate internă a Hamas („al-Majd”) în 1988.

Sinwar a fost pus pe lista teroriștilor de către Departamentul de Stat al SUA

Yahya Ibrahim Hassan Sinwar a urmat școala secundară pentru băieți Khan Yunis. După liceu, a urmat cursurile Universității Islamice din Gaza, unde a absolvit cu o diplomă de licență în studii arabe.

În timp ce mergea la universitate în 1982, Sinwar a fost arestat pentru prima dată. În închisoare, a cunoscut mai mulți activiști palestinieni și a decis să se dedice cauzei palestiniene.

În 1985, Sinwar a fondat organizația care urma să devină Hamas (care formal a apărut în 1987) a cărei sarcină includea uciderea palestinienilor suspectați de colaborare cu Israelul. Entuziasmul său pentru executarea colaboratorilor i-a determinat pe anchetatorii israelieni să-l numească „măcelarul din Khan Younis”.

În 1988, Sinwar a fost arestat din nou și condamnat la patru pedepse pe viață într-o închisoare israeliană pentru tentativă de omor și vătămare corporală gravă. În timpul detenției a fost operat pe creier pentru a i se elimina o tumoare.

Sinwar a fost eliberat în 2011, fiind unul dintre cei 1.000 de prizonieri palestinieni schimbati pentru un singur soldat israelian, Gilad Shalit , care fusese capturat în 2006 și ținut ostatic în Gaza timp de cinci ani. Sinwar a fost cel mai în vârstă prizonier eliberat. El a spus că și-a dedicat timpul în închisoare studierii dușmanului său.

Se crede că Sinwar este responsabilul pentru detenția, tortura și uciderea unui comandant Hamas, Mahmoud Ishtiwi, bănuit de delapidare în 2015. Ulterior, după ce a fost ucis, Ishtiwi a fost acuzat de săvârșirea de „crime morale” – pe fondul suspiciunilor că ar fi fost gay.

În martie 2021, Sinwar a fost ales pentru un al doilea mandat de patru ani ca șef al biroului politic al organizației din Gaza, în cadrul unor alegeri cu vot secret. El este cel mai înalt oficial al Hamas din Gaza și conducătorul de facto al Fâșiei Gaza.

#Hamas #Israel #lider #lider Hamas #terorism #teroristi

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.