Șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a oferit detalii suplimentare despre cetățeana rusă Nina Popova, implicată într-un recent schimb de persoane realizat de autoritățile de la Chișinău. Potrivit oficialului, Popova este soția unui militar rus. Aceasta a fost predată în cadrul schimbului de deținuți în care este vizat și Alexandru Bălan. Declarațiile au fost făcute la o emisiune de la ProTV.

„Popova, pe lângă faptul că a fost reținută pe aeroport, ea nu a fost anterior expulzată, ea a încercat să intre în Republica Moldova, prezentând o legendă precum că merge la o prietenă de a sa din Transnistria, pe când în Transnistria s-a aflat soțul ei, care este ofițer GRU. Cu toate acestea, fiind sub anumite întrebări și control suplimentar în cadrul aeroportului de către IGPF, a încercat să mituiască un ofițer IGPF pentru a întra în Republica Moldova. Această tentativă a fost documentată către IGPF, ofițeri foarte buni și devotați și profesioniști au raportat cazul respectiv, iar ea a fost reținut”, susține șeful SIS.

Musteață a precizat că Nina Popova a fost condamnată în octombrie 2025 la un an de închisoare în Republica Moldova, după ce a încercat să mituiască un angajat al Poliției de Frontieră pentru a facilita intrarea în țară. La momentul efectuării schimbului, aceasta se afla în detenție în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

Șeful SIS a confirmat, de asemenea, legătura directă a acesteia cu un militar rus staționat în regiunea transnistreană, afiliat serviciului de informații militare externe al Statului Major al Forțelor Armate ale Federația Rusă. Mai mult, potrivit datelor prezentate, Popova ar face parte ea însăși din armata rusă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Bălan #Nina Popova #schimb de ofiteri #SIS

Republica Moldova continuă să plătească scump pentru încălcările drepturilor fundamentale ale propriilor cetățeni. Datele prezentate marți, 9 septembrie, în cadrul Comisiei juridice pentru numiri și imunități arată că, din cele 48 de hotărâri pronunțate în 2025 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauze împotriva Republicii Moldova, în 45 a fost constatată cel puțin o încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Cu alte cuvinte, în marea majoritate a dosarelor ajunse anul trecut la Strasbourg, statul moldovean a fost găsit vinovat de încălcarea drepturilor garantate cetățenilor. Raportul Agentului guvernamental scoate la iveală probleme care nu sunt deloc noi pentru Republica Moldova: procese inechitabile, acces limitat la justiție, tergiversarea examinării dosarelor, neexecutarea hotărârilor judecătorești definitive, încălcarea dreptului la proprietate, a dreptului la libertate și siguranță, dar și a dreptului la viață privată și de familie.

Astfel, în pofida reformelor anunțate în ultimii ani și a angajamentelor repetate privind consolidarea statului de drept, Republica Moldova continuă să ajungă la CtEDO pentru aceleași probleme sistemice.

Aproape 8 milioane de lei – nota de plată pentru erorile statului

În anul 2025, Republica Moldova a avut obligații pecuniare în valoare totală de 373 303 euro, echivalentul a aproape 8 milioane de lei, rezultate din hotărârile și deciziile Curții Europene. Deși Comisia juridică a remarcat că plățile către reclamanți au fost efectuate fără întârzieri, problema de fond rămâne alta: banii sunt achitați din bugetul public, adică din fondurile contribuabililor, în timp ce instituțiile și persoanele responsabile pentru încălcări ajung rareori să suporte consecințele. Ministerul Justiției a înaintat doar două acțiuni în regres și a sesizat în cinci cazuri Consiliul Superior al Magistraturii.

Recomandări multe, probleme vechi

În perioada analizată, autoritățile au elaborat zeci de planuri și rapoarte privind executarea hotărârilor CtEDO. Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei i-au fost prezentate 26 de rapoarte de acțiuni, iar supravegherea a fost încetată în 34 de cauze. Totuși, cifrele privind noile condamnări demonstrează că închiderea unor dosare vechi nu înseamnă neapărat rezolvarea problemelor care au generat condamnările.

Comisia juridică a adoptat un șir de recomandări pentru consolidarea mecanismului de executare a hotărârilor CtEDO și prevenirea unor încălcări similare. Agentul guvernamental va trebui să prezinte semestrial informații privind progresele înregistrate și problemele rămase.