Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

Cine luptă pentru a obține o schimbare a sistemului de taxe de poluare?

14 Iun. 2023, 13:43
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
14 Iun. 2023, 13:43 // Actualitate //  Realitatea.md

Parlamentul Republicii Moldova a înregistrat proiectul de lege nr. 160, care are drept scop schimbarea sistemului de taxe de poluare. Prevederile acestuia includ o serie de inițiative care au fost primite foarte negativ de către producătorii autohtoni. Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a oferit comentarii ferme referitor la aceste modificări.

Proiectul prevede:

– micșorarea taxelor de poluare pentru importatori;

– majorarea taxelor pentru producătorii locali;

– amânarea transferurilor acestor taxe către bugetul de stat: înlocuirea plăților lunare cu plăți anuale;

– scutirea de taxe de poluare în anumite cazuri.

În anul 2022, în baza Articolului 11 din Legea nr. 1540/1998 privind taxele de poluare, s-au încasat 412 milioane de lei la bugetul de stat. Micșorarea taxei pentru importatori, precum și a scutirii, în cazul în care obiectivele sunt îndeplinite, ar duce la pierderi bugetare semnificative și la reduceri ulterioare ale cheltuielilor pentru proiectele de mediu. În acest sens, în luna februarie a izbucnit o dezbatere aprinsă la acest subiect. De atunci proiectul a suferit unele modificări, însă este încă în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a criticat o serie de prevederi din proiectul de lege nefinalizat, clasându-le nepotrivite. În prezent, ambalajele din materiale compozite nu pot fi reciclate în Moldova, iar exportul lor necesită încheierea unor contracte pe termen lung, de care nu dispun niciunul dintre operatorii de pe piață. Hotărârea de Guvern nr. 561/2020 nu stipulează obiectivul de colectare a acestui tip de deșeuri. Acest lucru înseamnă că, operatorii de pe piață, care utilizează ambalaje din materiale compozite, nu vor putea primi compensații. De asemenea, formula de calcul a compensației este prezentată în mod incorect.

Unii producători, în special viticultorii, exportă o parte considerabilă din producția lor. Cu toate acestea, nu li se rambursează taxele de poluare. Pur și simplu, mecanisme care să scutească produsele exportate de taxă, nu există.

„Proiectul de lege pune producătorii locali în situație defavorizată comparativ cu importatorii de produse finite, fiind încălcate condițiile unei concurențe loiale pentru toți actorii economici”, se arată într-o declarație a Camerei de Comerț Americane din Moldova (AmCham).

Mai mulți producători naționali și-au exprimat atitudinea negativă față de proiectul de lege, în mass-media și în scrisori oficiale: Oficiul Național al Viei și Vinului, producătorii de lactate și carne, procesatorii de fructe și legume, producătorii de apă și de băuturi etc.

În favoarea noilor modificări s-a expus doar APIAM – o asociație ai cărei membri sunt: Coca-Cola Îmbuteliere Chișinău; Carlsberg; Nestle; Orbico MA; Efes Vitanta Moldova Brewery; Le Bridge Corporation Limited. Toate aceste companii sunt importatoare, iar doar ultimele două sunt implicate și în producția alimentară.

Vor putea importatorii să influențeze deciziile legislative în propriul interes? Răspunsul la această întrebare îl vom afla în următoarele săptămâni, când Comisia parlamentară va organiza audieri în cadrul Comisiei mediu şi schimbări climatice.

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 08:56
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2026, 08:56 // Slider //  Realitatea.md

În urmă cu 86 de ani, pe 10 noiembrie 1940, unul dintre cele mai puternice cutremure din secolul al XX-lea a zguduit România și Republica Moldova. Seismul, cu magnitudinea de 7.7, s-a produs într-o dimineață de duminică, la ora 03:39, în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 150 de kilometri, și a durat circa 45 de secunde, scrie Moldova1.

Cutremurul a provocat distrugeri majore, inclusiv la Chișinău, unde 78 de persoane și-au pierdut viața, iar sute de clădiri au fost grav avariate sau distruse.

Imaginile păstrate de Agenția Națională a Arhivelor (ANA) de la Chișinău surprind clădiri grav avariate sau distruse, ruine, intervenții de salvare și aspectul orașului imediat după seism.

Printre edificiile afectate s-au numărat Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală, unde aproximativ 40% dintre exponate au fost distruse, clădiri administrative, școli, spitale, Institutul Agricol, teatre și biserici, inclusiv turnurile unor lăcașuri de cult.

De asemenea, au fost avariate depozitul de tramvaie, uzina electrică și conductele de alimentare cu apă. În urma cutremurului, sute de familii au rămas fără locuințe.

Seismul a fost precedat de mai multe cutremure de intensitate mai mică, inclusiv unul cu magnitudinea de 6.5, produs pe 22 octombrie 1940, urmat de numeroase replici.

Imagini surprinse în Chișinău, după cutremurul din 10 noiembrie 1940:

Sursa foto: Agenția Națională a Arhivelor

Anterior, directorul Institutului de Geologie și Seismologie, Igor Nicoară, a declarat pentru Radio Moldova că seismul din 1940 a provocat moartea a 78 de persoane la Chișinău. Potrivit acestuia, 500 de clădiri au fost distruse complet, iar alte 1.500 au necesitat lucrări majore de reparație.

Igor Nicoară a subliniat că zona Vrancea reprezintă principala sursă de pericol seismic pentru Republica Moldova, țara fiind expusă riscului unor cutremure puternice.

Potrivit specialistului, peste 30% din teritoriul municipiului Chișinău se află într-o zonă în care intensitatea seismică poate atinge opt grade. În acest context, el a subliniat importanța pregătirii populației și a cunoașterii măsurilor de protecție pentru reducerea pierderilor de vieți omenești și a pagubelor materiale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că un cutremur puternic, cu magnitudinea de 5,7 a fost resimțit în Republica Moldova, în noaptea de 18 noiembrie. Seismul s-a produs la ora 02:48, în zona seismică Vrancea din România, la o adâncime de aproximativ 107 kilometri. Deocamdată, conform datelor autorităților, victime nu au fost înregistrate.

În România două persoane au fost rănite în urma cutremurului, iar mai multe persoane au suferit atacuri de panică.

VIDEO Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a „zguduit” Republica Moldova. Autoritățile susțin că nu sunt victime