Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Cine nu poate împărți CNAMUP? Concursul pentru fotoliul directorului, pus pe stop de jumătate de an

06 Iul. 2023, 13:46
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
06 Iul. 2023, 13:46 // Societate //  Realitatea.md

De jumătate de an, Centrul Național de Asistență Medicală Prespitalicească (CNAMUP) nu are un director, iar instituția este condusă de către un vicedirector, Iurie Crasiuc, numit în această funcție în ianuarie 2023.

Concursul pentru ocuparea funcției cu deplin exercițiu pare să se tergiverseze. Conform unui răspuns remis de Ministerul Sănătății redacției grupului de presă Realitatea, se întâmplă deoarece nu este definitivată componența Consiliului de Administrație, „în legătură cu faptul că în Comisia de concurs participă unul dintre membri, desemnat prin votul tuturor reprezentanților consiliului”.

Criză de cadre și de imagine, la CNAMUP

În iunie, redacția Realitatea a obținut un document în care se arăta că 40 de angajați CNAMUP, care au atins vârsta e pensionare, ar urma să fie demiși. Printre aceștia se regăsesc medici cu ani de epxeriență, șefi de direcții, șoferi. Atunci, administrația CNAMUP a delcarat că „activitatea Serviciului de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească în perioada ianuarie-mai 2023 a fost supusă evaluării de mai multe instituții abilitate cu funcție de control: Ministerul Sănătății, Compania Națională de Asigurări în Medicină și Curtea de Conturi a Republicii Moldova, în rezultatul căreia au fost prezentate un șir de concluzii și recomandări. În această ordine de idei, IMSP CNAMUP a inițiat procedura de elaborare și aprobare a Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea instituției cât și a noilor state de personal conformându-se recomandărilor rapoartelor de evaluare a instituțiilor de resort pentru optimizarea cheltuielilor economico-financiare și eficientizarea activității întregului serviciu”. 

Medicii se plâng Guvernului, sindicaliștii îi apără

Colectivul CNAMUP a adresat o scrisoare conducerii țării, denunțând acțiunile lui Iurie Crasiuc și ale ministrului Sănătății, Ala Nemerenco. Angajații susțin că modificând organigrama, șefii lor încearcă să scape de personalul incomod.

Sindicatele au luat partea doctorilor, punctând că organigrama CNAMUP a fost modificată de trei ori în acest an, deși conform legii se poate întâmpla o singură dată. Referindu-se la concedieri, sindicaliștii punctau că administrația nu are alte candidaturi pentru a înlocui doctorii care se concediază.

DOC EXCLUSIV În plină criză de cadre medicale, 40 de angajați de la Ambulanță riscă să rămână șomeri

Guvernul califica drept manipulare publicarea documentelor referitoare la concedierea doctorilor, „fără a oferi context general”, menționând că Ministerul Sănătății monitorizează situația și va face precizările de rigoare. La rândul său, Nemerenco spunea că existența celor 40 de funcții nu aduce valoare instituției, iar motivul concedierilor nu este vârsta de pensionare a angajaților, ci faptul că aceștia sunt rude cu ex- administrația CNAMUP, majoritatea nu sunt doctori și ocupă funcții non-medicale.

DOC EXCLUSIV În plină criză de cadre medicale, 40 de angajați de la Ambulanță riscă să rămână șomeri

Scandalul are rădăcini adânci

Scandalul de la CNAMUP a început încă în ianuarie 2023. Atunci, oficial, fosta directoare, Natalia Catanoi, numită în această funcție de ministerul condus de Ala Nemerenco, a fost demisă pentru că nu a îndeplinit sarcinile pe care i le-a impus Ministerul Sănătății. Între timp, interimar devenise vicedirectorul CNAMUP Iurie Crasiuc.

„La numirea dumneaei în funcție, ministerul în calitate de fondator, luând în considerare faptul că țara se află în situație de urgență, cu un război alături, i-a înaintat obiective clare pentru un termen scurt – restructurarea și modernizarea instituției, îmbunătățirea calității serviciilor medicale, creșterea rapidității intervențiilor și curățirea de toate schemele vechi de corupție și elemente penale. CNAMUP este o instituție strategică, una din cele mai importante în țară, cu un colectiv de circa 6000 personal și un buget de peste un miliard de lei. S-a făcut renumită prin mai multe dosare de corupție deschise în 2017-2018 directorului de atunci Boris Golovin care activează bine-merci si astăzi cu suportul doamnei director”, susținea Ala Nemerenco în ianuarie, când a izbucnit scandalul cu demisia Nataliei Catanoi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Păcatele lui Crasiuc

Interimarul, Iurie Crasiuc, a fost anterior șef al spitalului municipal „Gheorghe Paladi”. În vara anului 2022, instituția se afla în centrul unui scandal. Conform ProTV, adjuncta directorului era acuzată că ar fi luat bani de la angajați pentru a-i favoriza. Fiica ei, studentă la medicină, ar fi participat la operații, fapt interzis prin lege, iar mai mulți subalterni ar fi fost demiși ilegal și privați de dreptul să efectueze intervenții. Directorul ar fi închis ochii la aceste fapte și ar fi protejat-o în timpul investigațiilor.

Deși Crasiuc infirma atunci acuzațiile și spunea că este vorba despre zvonuri, Direcția Sănătate din cadrul Primăriei Capitalei avea altă părerea.

Directoarea CNAMUP, suspendată pentru că ar fi acoperit ilegalități. Interimar – un funcționar acuzat de fapte similare

Totodată, conform informațiilor pe care le deține redacția Realitatea, numele lui Crasiuc a fost vizat de investigațiile CNA, fiind acuzat de depășirea atribuțiilor de serviciu, acordarea supra-plăților salariale și primelor și achiziționarea unui automobil, cauzând prejudicii de peste 345.000 de lei bugetului CNAMUP. Actualmente, dosare pe rol în care să figureze funcționarul nu există.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.