Cele mai mari pensii din Republica Moldova depășesc 27.000 de lei, acestea fiind acordate, în special, foștilor angajați din domeniul aviației, a declarat Directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unui podcast al publicației Ziarul de Gardă.

„Noi avem aviatorii care sunt contingent aparte pentru că ei achită contribuții mult, mult mai mari decât noi. De exemplu, nu 24%, dar 34% și atunci pensiile lor depășesc 27.000”, a explicat Țîbîrnă.

Totodată, șefa CNAS a subliniat că în Republica Moldova nu există un plafon maxim al pensiilor.

„Noi nu avem noțiunea de cea mai mare pensie, pentru că Guvernul nu plafonează pensiile mari. Guvernul stabilește minimum de jos de unde tu poți crește în bază de contribuții. Asta-i tot”, a declarat aceasta.

Potrivit datelor prezentate, pensiile mari sunt relativ puține. Din totalul de circa 669.000 de beneficiari, puțin peste 4.000 de persoane primesc pensii care depășesc salariul mediu prognozat de 17.400 de lei, media acestora fiind de peste 21.000 de lei.

„Pensiile care depășesc salariul mediu prognozat sunt puține. Ele sunt în jur de 4.000 și ceva de beneficiari”, a precizat Țîbîrnă.

În același timp, directoarea CNAS a subliniat că nivelul pensiei depinde direct de contribuțiile achitate de-a lungul vieții active și de veniturile declarate oficial.

„Vom avea un trai decent atunci când vom lucra legal, vom avea contracte individuale de muncă și vom achita contribuțiile. De aici începe traiul decent, nu doar de la ceea ce oferă statul”, a conchis ea.

În prezent, în Republica Moldova, după indexarea de la 1 aprilie curent, pensia minimă pentru limită de vârstă ajunge la 3.264,66 lei. Pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani, aceasta crește până la 3.525,72 lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNAS #pensii

Capitala este destinația principală a migrației interne, în special a tinerilor care vin din alte regiuni ale țării. De aceea, pentru susținerea familiilor tinere, în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General Chișinău 2040, sunt propuse măsuri privind extinderea rețelei de creșe și grădinițe și corelarea dezvoltării rezidențiale cu infrastructura socială, transmite IPN.

Datele au fost prezentate în cadrul consultărilor publice dedicate Studiului de Fundamentare Socio-Demografic, elaborat în cadrul procesului de reactualizare a PUG. Prezent la eveniment, autorul studiului, sociologul Alexandru Toth, a precizat că municipiul Chișinăul concentrează aproape o treime din populația țării. Creșterea demografică a generat presiuni asupra pieței imobiliare: cererea de locuințe depășește oferta, iar prețurile au crescut mai repede decât veniturile, ceea ce afectează în special tinerii și familiile cu venituri medii.

În acest context, autorul studiului recomandă politici de dezvoltare care să sprijine familiile tinere, inclusiv prin asigurarea unui număr suficient de locuri în creșe și grădinițe, servicii și locuințe mai accesibile. La nivelul învățământului general, școlile devin tot mai aglomerate, iar grădinițele funcționează la capacitate maximă. În acest context, extinderea rețelei școlare trebuie corelată cu dezvoltarea zonelor rezidențiale. El a adăugat că planificarea urbană ar trebui să țină cont de relația dintre locuințele nou construite și serviciile disponibile în proximitate, astfel încât copiii să poată avea acces la școli și grădinițe cât mai aproape de casă.

O altă prioritate este adaptarea orașului la procesul de îmbătrânire a populației. Persoanele de peste 60 de ani reprezintă în prezent aproximativ 21% din populația municipiului, iar ponderea acestora este prognozată să crească. În acest sens, autorul studiului menționează că sunt necesare servicii de îngrijire la domiciliu, infrastructură pietonală accesibilă, transport adaptat nevoilor persoanelor vârstnice, spații publice accesibile și locuințe adaptate. Alexandru Toth a subliniat că infrastructura urbană trebuie să fie dezvoltată etapizat, în funcție de evoluția reală a populației.

Potrivit analizelor demografice, creșterea populației Chișinăului în perioada dintre recensămintele din 2014 și 2024 nu s-a datorat creșterii natalității, ci în principal migrației interne. Chișinăul a ajuns la peste 720 de mii de locuitori, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor din 2024. Este cel mai înalt nivel al populației înregistrat până acum în municipiu și reprezintă o creștere de aproape 17% față de recensământul din 2014.