Un grup de lucru interinstituțional se va ocupa de elaborarea și pilotarea Sistemului Informațional de Vot prin Internet ca metodă alternativă de vot. O hotărâre în acest sens a fost aprobată de membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC).

Grupul de lucru este format din reprezentanți ai CEC, Agenției de Guvernare Electronică, Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, Agenției Servicii Publice, Serviciului de Informații și Securitate, Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și ai Coaliției Civice pentru Alegeri Libere şi Corecte.

Grupul de lucru va fi responsabil de elaborarea caietului de sarcini pentru Sistemul Informațional de Vot prin Internet și a specificațiilor tehnice pentru infrastructura tehnologică. Totodată, experții vor desfășura procedurile de achiziții publice pentru contractarea companiei/companiilor dezvoltatoare de soft și pentru achiziționarea echipamentului necesar, configurarea infrastructurii tehnice, elaborarea Sistemului Informațional, auditarea și testarea sistemului.

În caz de necesitate, grupul de lucru interinstituțional va antrena în activitatea sa reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile, experți din partea partenerilor de dezvoltare sau specialiști în domeniu. Autoritățile și instituțiile publice vor acorda grupului de lucru suportul tehnic necesar pentru realizarea sarcinilor stabilite.

Totodată, membrii CEC au aprobat și planul de acțiuni pentru elaborarea și pilotarea Sistemului Informațional de Vot prin Internet.

Amintim că, dezvoltarea sistemului „Votarea prin internet” este unul din obiectivele asumate de către Comisia Electorală Centrală, conform Planului Strategic al instituției pentru anii 2020-2023.

În acest sens, la data de 27 iunie 2022, Comisia Electorală Centrală a aprobat Conceptul Sistemului de vot prin internet „e-Votare” și l-a remis Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.

Inițiativa a intrat în procedură legislativă și este supus consultărilor și dezbaterilor în Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#vot electronic

Mii de elevi și profesori au ieșit miercuri în stradă în toată Grecia, cerând finanțare mai mare de la stat pentru educație, condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, în semn de solidaritate cu protestatarii din alte țări europene.

Aproximativ 10.000 de manifestanți, printre care elevi și studenți, au participat la un protest pașnic în centrul Atenei și în suburbiile capitalei, a anunțat poliția. Alte persoane au luat parte la manifestații organizate în orașe din întreaga țară, exprimându-și solidaritatea cu protestele tot mai ample din Franța și din alte state europene, declanșate de creșterea accelerată a costului vieții și de ceea ce manifestanții au descris drept degradarea condițiilor din școli, potrivit Reuters.

Protestele sporesc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, care se confruntă cu alegeri la jumătatea anului 2027, în condițiile în care grecii se luptă cu salarii stagnante, chirii ridicate și costuri tot mai mari ale energiei, la ani de la criza datoriilor care a afectat țara.

„Din Grecia până în Franța, vrem educație publică și gratuită”, au scandat protestatarii adunați în fața Parlamentului. Studenții instalaseră corturi în Piața Syntagma, din centrul Atenei, și organizaseră un protest pe timpul nopții, înaintea marșului de miercuri.

Activitatea școlilor publice și a spitalelor a fost perturbată, după ce unii învățători și medici au intrat în grevă, protestând față de salarii și lipsa de personal. Ministrul Educației, Sofia Zacharaki, a declarat înaintea manifestațiilor că ia în considerare revendicările elevilor și studenților. Ea a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune asupra gospodăriilor din Grecia și a precizat că sunt în desfășurare proiecte în valoare de peste 733 de milioane de euro, care vizează construirea de noi cămine studențești și modernizarea infrastructurii.

Grecia și-a revenit după criza datoriilor din perioada 2009-2018, când salariile și cheltuielile pentru educație au fost reduse în cadrul măsurilor de austeritate adoptate în schimbul a trei pachete internaționale de asistență financiară, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro. Salariile au crescut de atunci, însă puterea de cumpărare reală a multor greci rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană și a fost afectată din nou de inflația în creștere și de scumpirea puternică a carburanților, pe fondul războiului din Iran.

Salariul mediu lunar, de 1.500 de euro (1.685 de dolari), a rămas la nivelul din 2009, iar chiriile în creștere vertiginoasă au făcut ca mulți tineri greci să nu își mai permită să locuiască în orașe.

Este foarte greu să supraviețuiești aici. Chiriile sunt foarte mari, iar locuințele sunt foarte mici. Părinții noștri nu reușesc să facă față cheltuielilor cu chiria, electricitatea și viața noastră aici”, a declarat Georgia Foukidou, o studentă în vârstă de 21 de ani, care a participat la protestul din Atena.