Astăzi, 10 noiembrie urmează să fie numit un nou președinte al Curții Constituționale (CC), după ce ieri, Nicolae Roșca și-a anunțat demisia din această funcție. Deocamdată, decizia de a demisiona nu a fost motivată de către magistrat.

Potrivit surselor, noul președinte al Curții ar urma să fie anunțat în cursul zilei de astăzi.

Deocamdată nu s-a anunțat cine sunt candidații care aspiră la mandatul de președinte al Curții Constituționale.

Totodată, ședința de alegere a noului președinte este închisă, iar la moment încă nu se cunoaște dacă judecătorii vor susține un briefing de presă, a declarat un reprezentant al CC pentru Realitatea.md.

Cu detalii vom reveni pe parcurs.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nicolae Roșca a fost numit în funcția de judecător al Curții Constituționale în august 2019. Acesta devenit președinte al Curții pe 25 aprilie 2023, preluând mandatul de la Domnica Manole. Anterior, presa scria că Roșca a fost avocatul președintei Maia Sandu și juristul Partidului Acțiune și Solidaritate.

Conform legislației în vigoare, președintele Curții Constituționale este ales prin vot secret, pentru un termen de 3 ani, cu majoritatea de voturi ale judecătorilor Curții.

#Curtea Constitutionala #judecator #Nicolae Roșca #președinte CC

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.