„Lebensdorf” este primul film din seria „CineMADE în România”, difuzat în exclusivitate de RLIVE TV. Drama cu elemente de comedie va puta fi vizionată duminică, la ora 21:00.

Pelicula a fost filmată în România și Germania, premiera internațională având loc pe 10 august 2021. Satul „Lebensdorf” nu este invenția scenariștilor Ileana Muntean și Vali Hotea. Satul există și se află la circa 200 de kilometri de Berlin, iar mai mulți dintre oamenii care apar în cadre sunt chiar locuitorii lui.

Ducu Petrescu, scriitor care se confruntă cu un divorț și criza vârstei mijlocii, pleacă din București la Berlin și ajunge să penduleze între două țări și două femei: soția Andra și dragostea din tinerețe – Giulia.

„Lebensdorf” se traduce din germană ca „satul vieții”. În localitatea unde sunt stabiliți ecologiști, Ducu o întâlnește pe Giulia, marea lui iubire din trecut, iar lucrurile iau întorsături neașteptate, amuzante și pline de temperament. Protagonistul trebuie să se adapteze realităților, regulilor și provocărilor pe care le are în noua sa reședință, încercând să își reconstruiască viața.

„Divorțul este cu siguranță o experiență neplăcută, câteodată chiar traumatizantă. În această comedie dulce-amară despre imaturitate emoțională, incapacitatea de a lua o decizie și lipsa asumării unei responsabilități, îmi conturez personajul principal cu o ușoară ironie, dar și înțelegere, în timp ce trece prin această etapă a vieții”, spunea regizorul Vali Hotea, citat de cinemap.ro, înainte de lansarea oficială a peliculei.

Din distribuție fac parte atât actori consacrați, cât și tineri, care au transpus împreună pe sticlă caracterele personajelor. Pe Ducu l-a jucat Mimi Brănescu, rolul Andrei i-a revenit Ioanei Flora, iar Ana Covalciuc a devenit Giulia în film. În comedie mai apar Ada Solomon, Victoria Cociaș, Constantin Cojocaru, Alin State, Andreea Lupescu, Ana Maria Georgescu, Victor Toman, dar și actorul german Markus Gertken.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Filmul „Lebensdorf” de Vali Hotea este difuzat în cadrul proiectului „CineMADE în România”. Cu intenția de a reflecta evoluția și diversitatea culturală și socială a României moderne, pe o piață dominată de producții din Rusia și SUA, RLIVE TV aduce duminică de duminică publicului din Republica Moldova filme românești contemporante. Abordarea va asigura prezentarea unui conținut inovator și relevant, diferit de filmele clasice românești, deja cunoscute și difuzate în țara noastră, dar și promovarea identității noastre culturale.

„CineMADE in România” își propune să îmbogățească experiența cinematografică ale telespectatorilor, promovând în același timp cultura și arta românească.

#CineMADE in Romania #comedie #film românesc #Lebensdorf #RLIVE TV

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.