S-a finalizat numărătoarea voturilor pentru alegerile din București, după centralizarea tuturor proceselor verbale. Ciprian Ciucu este noul primar general al capitalei României.

Potrivit rezultatelor finale prezentate de Biroul Electoral, distribuția voturilor este următoarea:

• Ciprian Ciucu – 211.562 voturi (36,16%)
• Anca Alexandrescu – 128.405 voturi (21,94%)
• Daniel Băluță – 120.001 voturi (20,51%)
• Cătălin Drulă – 81.310 voturi (13,90%)
• Ana Ciceală – 34.239 voturi (5,85%)
• Eugen Teodorovici – 1.610 voturi (0,28%)
• George Burcea – 1.181 voturi (0,20%)

Un element-surpriză apare în clasament: deși exit-pollurile și sondajele INSCOP îl indicau pe Daniel Băluță pe locul al doilea, numărătoarea oficială o plasează pe Anca Alexandrescu înaintea lui.

Ciprian Ciucu devine cel de-al 17-lea primar general al Bucureștiului de la Revoluție încoace. În vârstă de 47 de ani, liberalul a fost, din 2020, primarul Sectorului 6. Anterior, a activat ca și consilier local, a condus Agenția Națională a Funcționarilor Publici timp de aproape un an și a ocupat poziții de conducere în Partidul Național Liberal, inclusiv cea de prim-vicepreședinte.

Ciucu este licențiat în științe politice la SNSPA și deține un master în Politici Publice și Integrare Europeană. Înainte de cariera administrativă, a lucrat în sectorul privat și în ONG-uri, iar primul său contact cu mediul politic datează din anul 2000, când a activat în Departamentul de Relații Publice al Președinției României.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #București #Ciprian Ciucu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.