Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Circa 125 hectare de terenuri agricole, de la marginea Chișinăului, vor deveni parc de afaceri

03 Feb. 2025, 15:54
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
03 Feb. 2025, 15:54 // Actualitate //  Realitatea.md

O inițiativă legislativă a deputatului Radu Marian, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, prevede că două terenuri agricole cu o suprafață totală de aproape 125 de hectare, amplasate la Stăuceni, peste drum de Arena Națională să fie scoase din circuitul agricol. Pe această suprafață ar urma să fie dezvoltat, în următorii 5-10 ani, parcul tehnologic inovațional Moldova Future Park, susține deputatul PAS, scrie mold-street.

„Moldova Future Park este preconizat să găzduiască sediul celor mai importante instituții publice și semipublice, cum ar fi Parcul Tehnologic Inovațional din Moldova cu comunitatea sa virtuală de tehnologie de 1.300 de firme în domeniul tehnologiilor informaționale și Instituția Publică Agenția de Guvernare Electronică. În acest sens, Moldova Future Park poate genera investiții private estimate la 200 de milioane de euro în domeniul construcțiilor greenfield, precum și investiții publice în infrastructura comună”, argumentează legiuitorul necesitatea de a scoate din circuitul agricol 125 de hectare de terenuri.

Radu Marian menționează că drept model a folosit „experiența regională a unor parcuri similare”, cum ar fi orașul Ulemiste din Tallinn din Estonia, care este mai degrabă un centru de afaceri, și Malaga Tech Park din Spania.

Promisiunea lui Recean

Guvernul Recean susține inițiativa președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, care este un amendament la proiectul de lege privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea statului. De altfel premierul Dorin Recean a vorbit despre un Parc al Viitorului, în iunie 2024 la Moldova Digital Summit.

„Guvernul va demara proiectarea și dezvoltarea „Parcului Viitorului”, un orășel care va reuni comunitatea de afaceri, startup-urile și sistemul educațional, astfel încât să poată colabora și crea valoare adăugată”, promitea premierul Recean.

De notat că din document nu este clar dacă au fost examinate și alte variante de amplasare a Moldova Future Park. Mai ales că ar urma să fie scoase din circuitul agricol circa 125 de hectare de terenuri agricole (în special livadă). Iar locația este una foarte bună și deloc întâmplătoare. Or, peste drum se află Arena Națională, iar în vecinătate, turcii de la Summa Group, subsidiarele căruia au construit și arena sportivă, planifică deja construirea celui mai mare centru comercial din Republica Moldova.

Totodată, alături ar urma să fie ridicat un complex locativ de unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Radu Marian susține că impactul economic estimat al Parcului Viitorului „este incontestabil și ar urma să aducă profituri economice prognozate până în 2050, în valoare totală de 1,28 miliarde dolari (cu un regim fiscal unic de 7% conform Legii Parcurilor IT) sau 0,8 miliarde dolari (cu impozitare standard)”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.