O inițiativă legislativă a deputatului Radu Marian, președinte al Comisiei economie, buget și finanțe, prevede că două terenuri agricole cu o suprafață totală de aproape 125 de hectare, amplasate la Stăuceni, peste drum de Arena Națională să fie scoase din circuitul agricol. Pe această suprafață ar urma să fie dezvoltat, în următorii 5-10 ani, parcul tehnologic inovațional Moldova Future Park, susține deputatul PAS, scrie mold-street.

„Moldova Future Park este preconizat să găzduiască sediul celor mai importante instituții publice și semipublice, cum ar fi Parcul Tehnologic Inovațional din Moldova cu comunitatea sa virtuală de tehnologie de 1.300 de firme în domeniul tehnologiilor informaționale și Instituția Publică Agenția de Guvernare Electronică. În acest sens, Moldova Future Park poate genera investiții private estimate la 200 de milioane de euro în domeniul construcțiilor greenfield, precum și investiții publice în infrastructura comună”, argumentează legiuitorul necesitatea de a scoate din circuitul agricol 125 de hectare de terenuri.

Radu Marian menționează că drept model a folosit „experiența regională a unor parcuri similare”, cum ar fi orașul Ulemiste din Tallinn din Estonia, care este mai degrabă un centru de afaceri, și Malaga Tech Park din Spania.

Promisiunea lui Recean

Guvernul Recean susține inițiativa președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, care este un amendament la proiectul de lege privind modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unităților ale căror terenuri destinate agriculturii rămân în proprietatea statului. De altfel premierul Dorin Recean a vorbit despre un Parc al Viitorului, în iunie 2024 la Moldova Digital Summit.

„Guvernul va demara proiectarea și dezvoltarea „Parcului Viitorului”, un orășel care va reuni comunitatea de afaceri, startup-urile și sistemul educațional, astfel încât să poată colabora și crea valoare adăugată”, promitea premierul Recean.

De notat că din document nu este clar dacă au fost examinate și alte variante de amplasare a Moldova Future Park. Mai ales că ar urma să fie scoase din circuitul agricol circa 125 de hectare de terenuri agricole (în special livadă). Iar locația este una foarte bună și deloc întâmplătoare. Or, peste drum se află Arena Națională, iar în vecinătate, turcii de la Summa Group, subsidiarele căruia au construit și arena sportivă, planifică deja construirea celui mai mare centru comercial din Republica Moldova.

Totodată, alături ar urma să fie ridicat un complex locativ de unul dintre cei mai mari dezvoltatori din Republica Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Radu Marian susține că impactul economic estimat al Parcului Viitorului „este incontestabil și ar urma să aducă profituri economice prognozate până în 2050, în valoare totală de 1,28 miliarde dolari (cu un regim fiscal unic de 7% conform Legii Parcurilor IT) sau 0,8 miliarde dolari (cu impozitare standard)”.

#parc investitional #Stauceni #teren agricol

Premierul Vasile Tofan spune că îngrijorările agricultorilor moldoveni privind tranzitul cerealelor ucrainene prin Republica Moldova sunt neîntemeiate. Potrivit șefului Guvernului, transportul mărfurilor ucrainene pe calea ferată ar aduce beneficii economice Republicii Moldova și nu ar afecta semnificativ capacitatea de transport destinată producătorilor autohtoni.

„Acolo trebuie să recunosc că există destul de multă dezinformare. Cred că este important să comunicăm pe acest subiect deschis și transparent. Înseamnă că nu comunicăm destul de bine dacă aceste îngrijorări rămân”, a declarat Tofan în debutul ședinței Guvernului de miercuri, 19 august.

Premierul a spus că obținerea tranzitului mărfurilor ucrainene pe calea ferată este „un mare câștig” pentru Republica Moldova. El a precizat că, în prezent, principala problemă a Căii Ferate din Moldova (CFM) este lipsa cererii pentru transport, nu riscul ca infrastructura să fie suprasolicitată.

Potrivit lui Tofan, Republica Moldova își propune să transporte în acest an aproximativ trei milioane de tone de marfă pe calea ferată. Chiar dacă toate volumele de mărfuri ucrainene planificate vor fi transportate prin țara noastră, acestea ar reprezenta aproximativ 20% din volumul estimat.

„Chiar dacă trec toate grânele ucrainene pe care le planificăm, asta ar fi cam 20% din volumele anticipate de transport pe infrastructura noastră în acest an”, a explicat premierul.

Tofan a mai subliniat că acordul este avantajos pentru Republica Moldova și din punct de vedere financiar. Ucraina urmează să asigure vagoanele, iar Republica Moldova va pune la dispoziție infrastructura și locomotivele.

„Ei vor veni cu vagoanele lor, noi le dăm doar infrastructura și locomotiva. Este o tranzacție foarte avantajoasă pentru noi”, a declarat premierul.

Amintim că, la începutul acestei săptămâni, Asociația „Forța Fermierilor” a amenințat cu proteste de amploare dacă până vineri, 21 august, nu vor fi înregistrate progrese în trei probleme: controlul tranzitului cerealelor ucrainene, licențierea importurilor și neadmiterea majorării TVA pentru produsele agricole.

Ulterior, Guvernul a anunțat că joi, 20 august, va avea loc o ședință în format extins privind tranzitul cerealelor ucrainene pe calea ferată prin Republica Moldova. La discuții vor participa fermieri, reprezentanți ai asociațiilor agricole, ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, precum și ai Căii Ferate din Moldova (CFM).

Republica Moldova și Ucraina au ajuns, la 10 august, la un acord privind transportarea mărfurilor ucrainene pe calea ferată, pe tronsonul care traversează teritoriul Republicii Moldova. În baza înțelegerii, Chișinăul oferă o reducere de 50% pentru tranzitul feroviar al mărfurilor ucrainene.

Ucraina planifică să exporte și să transporte, în anul agricol 2026, până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale.

În acest context, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a anunțat că lucrează la creșterea capacității Căii Ferate din Moldova, astfel încât fluxurile de mărfuri să poată fi gestionate mai eficient, inclusiv cele ale agricultorilor autohtoni.