Circulau prin Călărași și Strășeni în stare de ebrietate. Patru șoferi, trași pe dreapta de polițiști

În ultimele 24 de ore, polițiștii de patrulare au prins patru bărbați conducând motocultoare în stare de ebrietate. Potrivit Poliției Naționale, odată cu încălzirea vremii și începerea lucrărilor agricole, astfel de cazuri devin tot mai frecvente, punând în pericol siguranța traficului rutier.

Primul caz a fost înregistrat în localitatea Rădeni din raionul Călărași. Un bărbat de 40 de ani a fost descoperit cu o alcoolemie de 1,04 mg/l în aerul expirat. Un alt bărbat în stare de ebrietate a fost prins în satul Bravicea. Acesta conducea motocultorul cu o alcoolemie de 0,73 mg/l, iar unul din Săseni cu 0,43 mg/l.

Cel de-al patrulea caz a avut loc la Strășeni. Polițiștii au supus alcooltestului un bărbat de 36 de ani care a indicat 0,33 mg/l în aerul expirat. Toate cazurile au fost documentate de polițiști conform legislației în vigoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe parcursul anului trecut, în Republica Moldova s-au produs 56 de accidente rutiere cu implicarea motocultoarelor. În consecință 4 persoane și-au pierdut viața, iar 28 s-au ales cu traumatisme.

#motocultoare #barbati #politisti #stare de ebrietate

Hramul Chișinăului nu are o origine strict religioasă sau laică. Invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV au menționat că stabilirea acestei sărbători a fost influențată de mai multe evenimente, cum ar fi Ziua Vinului, Ziua Toamnei și Ziua Orașului. În timp, aceste idei s-au îmbinat, iar sărbătoarea a căpătat forma actuală – una dedicată petrecerii și bunei dispoziții și mai puțin tradiției sau spiritualității.

Istoricul Sergiu Musteață a afirmat că sărbătoarea din 14 octombrie este o invenție recentă care a prins repede la public chiar dacă principala catedrală din oraș are alt hram.

„Când era primar al Chișinăului Serafim Urecheanu s-a pornit această inițiativă care a ajuns să fie transformată în sărbătoare. Nu s-a mers pe linia catedralei din secolul al XIX cu Hramul Nașterea Maicii Domnului sau anterior, temporar, în vremea lui Bănulescu Bodoni a fost pe poziție de catedrală biserica Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, care a fost demolată de regimul bolșevic în anii 60”, a explicat Sergiu Musteață.

Prezent în studio la Rlive, Alexandru Corduneanu, președintele Fundației Haritage 21, a explicat de ce s-a ales Hramul Acoperământul Maicii Domnului pentru sărbătorirea hramului.

„Una ar fi paralela Iași-Chișinău, fiindcă pe 14 octombrie este Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva la Iași la care participă românii din toate teritoriile, inclusiv din Chișinău. S-a vrut ca Chișinăul și Iașii să facă în aceiași zi aceiași sărbătoare atâta doar că cele două calendare (bisericești – n.r.) diferă și atunci, probabil, și-au amintit că biserica Mitropoliei Basarabiei, care era pe locul actualei case a Guvernului, a purtat Hramul Acoperământul Maicii Domnului”, a punctat Alexandru Corduneanu.

Hramul orașului Chișinău a reînviat ca tradiție după proclamarea independenței Republicii Moldova. Pentru prima dată Hramul, în varianta cunoscută astăzi, a fost marcat în anul 1993 de sărbătoarea religioasă Acoperământul Maicii Domnului. Sărbătoarea conține evenimente culturale, târguri, parade și concerte.

Ziua Chișinăului este marcată în data de 17 iulie și ține ziua în care s-a făcut prima mențiune a localității într-un document domnesc din anul 1436.