„Bucureștiul este din nou farul care ghidează Chișinăul în revenirea în lumea civilizată și ieșirea din sfera de influență a Moscovei”. Mesajul a fost transmis de Nicolae Ciucă, în contextul Zilei Unirii Basarabiei cu România.

Președintele Senatului României și-a amintit că, în calitate de premier, a semnat o hotărâre prin care România a ajutat Republica Moldova, pe plan energetic, financiar și diplomatic. Membrul Partidului Național Liberal de peste Prut a mai menționat că formațiunea politică din care face parte va continua să sprijine parcursul european, demarat de către administrația de la Chișinău.

„Ziua de 27 martie marchează primul moment istoric în care granița de pe Prut a fost ștearsă, iar Basarabia s-a unit cu România. În anul tulbure 1918, românii basarabeni au arătat lumii întregi că nimic nu îi poate despărți de țara-mamă, iar secolul de ocupație rusă nu le-a șters identitatea națională. Sfatul Țării de la Chișinău a votat atunci pentru unire, marcând primul pas al reîntregirii din acel an, care s-a încheiat la 1 decembrie la Alba-Iulia.

Pe coordonatele lumii de azi, ne găsim iarăși în situația în care întindem o mână românilor de peste Prut. România este cel mai ferm susținător al Republicii Moldova în drumul său spre aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat Nicolae Ciucă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România. „Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se unește cu mama ei România”, se arăta în declarația aprobată.

Peste 22 de ani, în 1940, un ultimatum al guvernului sovietic, care urmărea punerea în aplicare a pactului Ribbentrop-Molotov, a fost adresat României, cerând cedarea Basarabiei către URSS.

#Barabia #Ciucă #mesaj #Romania #unire

Primăriile din Republica Moldova riscă să piardă, începând cu 2027, o parte importantă din impozitul pe bunurile imobiliare, una dintre principalele surse de venituri fiscale proprii ale administrațiilor locale. Avertismentul vine din partea Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), care cere Parlamentului modificarea proiectului de lege privind simplificarea legislației fiscale și vamale.

Potrivit CALM, proiectul aprobat de Guvern la 8 septembrie 2026 prevede că, dacă un consiliu local nu adoptă la timp decizia privind cotele impozitelor, pentru impozitul pe bunurile imobiliare ar urma să fie aplicată cota minimă. În același timp, pentru taxele locale ar rămâne valabilă ultima decizie adoptată de consiliu.

Asociația susține că această diferență ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării. CALM estimează că, în anii fără reevaluarea bunurilor, o localitate care aplică în prezent o cotă de 0,1–0,3% ar putea pierde între 50% și 83% din încasările din acest impozit.

„Susținem simplificarea fiscală și înțelegem constrângerile bugetului de stat. Propunerile noastre prioritare nu costă bugetul de stat nimic”, a declarat directorul executiv al CALM, Viorel Furdui.

Acesta cere ca decizia consiliului local privind cotele să rămână valabilă până când este modificată de aceeași autoritate. CALM mai critică obligația consiliilor locale de a adopta anual decizii privind cotele, chiar și atunci când nu intenționează să le schimbe. Asociația propune ca acestea să rămână în vigoare până la adoptarea unei noi decizii.

O altă problemă semnalată vizează terenurile agricole fără construcții. Începând cu 1 ianuarie 2027, acestea ar urma să treacă în regimul Codului fiscal, însă CALM susține că în forma actuală a proiectului nu există o categorie fiscală clară pentru aceste terenuri și nici o cotă minimă aplicabilă. Pentru primăriile rurale, impozitul funciar reprezintă una dintre puținele surse importante de venituri proprii.

CALM atrage atenția și asupra majorării scutirii personale de la 29.700 la 40.020 de lei. Asociația susține măsura, dar cere compensarea integrală a pierderilor suportate de bugetele locale, întrucât impozitul pe venitul persoanelor fizice reprezintă o sursă importantă de defalcări pentru administrațiile locale.

Potrivit CALM, proiectul afectează și mecanismul de recuperare a restanțelor la bugetele locale. Deși datoriile către acestea depășesc 220 de milioane de lei, Serviciul Fiscal de Stat nu ar urma să poată utiliza pentru ele același instrument de executare disponibil în cazul unor restanțe fiscale ale persoanelor fizice către bugetul de stat.

Asociația a transmis Parlamentului, Ministerului Finanțelor și Cancelariei de Stat nouă amendamente, dintre care trei sunt considerate prioritare. CALM cere, între altele, ca Ministerul Finanțelor să prezinte înainte de lectura a doua calcule privind impactul proiectului asupra fiecărei unități administrativ-teritoriale.

CALM avertizează că anul 2027 va fi unul complicat pentru administrațiile locale, deoarece sunt planificate simultan reevaluarea în masă a bunurilor imobiliare, trecerea localităților rurale în regimul Codului fiscal și alegerile locale generale. În opinia asociației, fără modificările propuse, o decizie locală amânată sau contestată ar putea reduce semnificativ veniturile unor primării.