Austria blochează nejustificat aderarea României la Schengen, iar Bucureștiul a îndeplinit toate cerințele necesare, afirmă premierul Nicolae Ciucă. Conform lui, toate statele membre susțin demersul, excepție fiind doar guvernarea de la Viena.

Marți, ministrul austriac de Externe, Gerhard Karner, susținea că țara sa este decisă să folosească dreptul de veto contra aderării României și Bulgariei la Schengen. Motivul invocat este valul migraționist căruia încearcă să îi țină piept Austria.

Ciucă afirmă că au existat întrevederi între președintele României cu cancelarul Austriei, miniștrii de interne și experții tehnici, potrivit Libertatea. Din spusele lui, datele de la instituțiile europene confirmă că România nu se află pe fluxul de migrație care să genereze temeri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Înțelegem cu toții că problema migrației ilegale este sensibilă în multe state membre și este nevoie de măsuri mai eficiente pentru acest fenomen, însă blocarea aderării României la Schengen nu va aduce răspunsurile dorite de Austria. Dimpotrivă, aderarea României va face Spațiul Schengen și mai sigur”, a transmis Ciucă.

Oficialul punctează că România va merge mai departe și va solicita votul Consiliului Justiției și Afacerilor Interne, care se reunește pe 8 decembrie, pentru aderare. „Suntem hotărâți să mergem mai departe în aceste demersuri. Starea actuală de incertitudine nu mai poate continua, avem toate argumentele foarte solide care ne susțin solicitările”, punctează premierul.

#aderare #Austria #Romania #Spațiul Schengen #UE #vot

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.