Trebuie să închidem capitolul deschis prin pactul Ribbentrop-Molotov, declară premierul român la 105 ani de la unirea Basarabiei cu România. Nicolae Ciucă notează că votul de la Sfatul Țării a reprezentat dorința localnicilor.

„Voința basarabenilor, exprimată prin votul din Sfatul Țării, a asigurat reconectarea acestui teritoriu la lumea civilizată printr-un proces de dezvoltare și modernizare, derulat în toată perioada interbelică. Începutul anului 1918 a fost unul dificil pentru România, în contextul situației militare grave în care se găsea țara. Cu toate acestea, armata română a asigurat necondiționat protecția Basarabiei în fața pericolului bolșevizării, care venea dinspre Răsărit”, susține șeful Executivului român.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oficialul mai notează că situația geopolitică este diferită acum, comparativ cu 1918, dar similară. Republica Moldova încă se afla în vizorul acțiunilor destabilizatoare ale Moscovei, iar suportul României este esențial actualmente.

„În acest context, sprijinul total al României este esențial pentru stabilitatea țării vecine și pentru drumul său spre Uniunea Europeană. Am reiterat acest lucru cu ocazia vizitei efectuate recent la Chișinău, în toate cele trei întrevederi la nivel înalt pe care le-am avut: cu președinte Republicii Moldova Maia Sandu, cu premierul Dorin Recean și cu președintele parlamentului moldovean Igor Grosu. Mă bucură faptul că am fost primul șef de Guvern care a vizitat Republica Moldova după ce autoritățile de la Chișinău au repus limba română în drepturile sale istorice. România are responsabilitatea de a menține unitatea de eforturi necesară susținerii Republicii Moldova pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv din influența nefastă a Rusiei”, punctează premierul de la București.

#Basarabia #Ciucă #Republica Moldova #Romania #unire

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.