Clădirile și drumurile care au avut de suferit din cauza ploilor și vântului vor fi reparate. Câți bani au fost alocați

Mai multe clădiri și drumuri vor fi reparate din bani publici, după ce au avut de suferit în urma calamităților naturale din vara curentă. În acest sens, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat vineri, 30 august, alocarea a 11,24 milioane de lei din Fondul de intervenție al Guvernului.

Pentru reparația acoperișului Gimnaziului din satul Costești, raionul Ialoveni, deteriorat de arșița din luna iulie curent, au fost alocate 3 857,1 mii de lei. Totodată, este necesară și reparația acoperișului Centrului de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități din municipiul Orhei, care a avut de suferit în urma vântului puternic din luna iunie 2024. Instituția va primi 469,5 mii de lei.

De asemenea, de resurse pentru reabilitarea drumurilor afectate de ploile torențiale din luna iunie curent vor beneficia alte patru localități din țară. Potrivit reprezentanților din Guvern, pentru trei localități din raionul Sângerei au fost distribuite următoarele resurse: Bălășești – 1 546,7 mii de lei, Pepeni – 1 770,8 mii de lei și Prepelița – 1 881,6 mii de lei. În același timp și satul Vertiujeni din raionul Florești va primi 900,3 mii de lei.

Din Fondul de intervenție al Guvernului va primi suma de 818 mii de lei și o familie din orașul Ungheni, pentru a-și schimba locuința actuală, supusă riscului alunecărilor de teren.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani alocare #distrugeri #localitati #calamitati naturale #Guvern

Oamenii de știință chinezi au descoperit un mecanism care explică modul în care Pământul timpuriu a reușit să stocheze cantități uriașe de apă, oferind o nouă perspectivă asupra transformării sale dintr-o minge de magmă într-o planetă capabilă să susțină viața.

Cercetătorii de la Institutul de Geochimie din Guangzhou au demonstrat experimental, potrivit unui studiu publicat în Science, că mantaua inferioară a Terrei a funcționat ca un imens rezervor de apă acum peste patru miliarde de ani. Mineralul-cheie este bridgmanitul, despre care se credea că poate stoca puțină apă, însă noile experimente arată că, în condiții de presiune extremă și temperaturi de peste 4.000°C, acesta captează eficient moleculele de apă rezultate din răcirea magmei.

Rezultatele indică faptul că mantaua ar fi reținut un volum de apă cuprins între 8% și 100% din volumul actual al oceanelor, care a fost ulterior adus treptat la suprafață prin activitate vulcanică. Acest proces ar fi contribuit esențial la formarea oceanelor și la transformarea Pământului în „planeta albastră” pe care o cunoaștem astăzi.