„Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, nu există o altă cale de dezvoltare pentru Republica Moldova decât intrarea în UE. România trebuie să ajute Republica Moldova. România nu face un favor Republicii Moldova, ea are obligația de a ajuta Republica Moldova pentru tot acest parcurs”. O asemenea declarație a fost făcută de către președintele Camerei deputaților a Parlamentului României Marcel Ciolacu, aflat într-o vizită de lucru în țara noastră.

Ciolacu a declarat în cadrul unei conferințe de presă comună cu președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, că a venit în delegație cu oameni cu expertiză în domeniu și speră ca în perioadă următoare să accelerăm cooperarea pe această dimensiune parlamentară.

„Republica Moldova trece perioada de tranziție, de uniformizare a legislației sale cu cea a Uniunii Europene, lucru pe care România l-a parcurs acum mai mult timp. Este păcat să nu lucrăm împreună în domeniul legislației, astfel încât să fim cât mai eficienți și să mărim ritmul ca Republica Moldova să fie membru cu drepturi depline al UE. Trăim vremuri complicate – atât noi, ca persoane fizice, dar și țările noastre, întreaga Europă și întreaga lume. Este un război și o agresiune asupra unui stat suveran unde un popor a decis ce parcurs își dorește și a decis să meargă, de altfel, ca și dumneavoastră, față de valorile democratice europene. Acest popor a fost agresat nemilos și total incorect. Reprezentăm două parlamente a două state suverane, categoric, dar care trebuie să gândească la fel și să ducă toate proiectele pe care le așteaptă oamenii la îndeplinire. Cred că după discuția de astăzi și, mai ales după ședința comună, dimensiunea europeană și parlamentară va intra întru cu totul și cu totul altă logică”, a spus Ciolacu.

La rândul său, Igor Grosu, a declarat că a discutat cu Marcel Ciolacu, despre relația interparlamentară, precizând că deja au avut loc șapte ședințe la nivel de comisii parlamentare.

„Am accentuat importanța amendamentului din Declarație, mai ales în contextual regional, – necesitatea implementării conceptului de control comun la frontiera dintre cele două state, inclusiv prin crearea unui Grup de lucru bilateral privind realizarea normelor de fluidizare a traficului transfrontalier. Prin controlul comun la frontieră, vrem să facem mai ușoară activitatea transportatorilor, care în aceste zile joacă un rol cheie în susținerea aprovizionării la nivel regional. De asemenea, în curând urmează să organizăm în premieră ședința comună a Parlamentului Republicii Moldova și a Parlamentului României și mă bucur că ședința va avea loc la Chișinău. Este un mesaj puternic de susținere a eforturilor actualei guvernări în a reforma țara, un mesaj despre ce putem face împreună pentru a spori cooperarea (în domenii precum infrastructura, energia, investițiile, sănătatea, educația sau cultura) și a accelera eforturile de aderare la UE”, a punctat Grosu.

Amintim că, președintele Camerei Deputaților a Parlamentului României, Ion-Marcel Ciolacu, efectuează o vizită de lucru la Chișinău, la invitația președintelui Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu.

Agenda vizitei la Chișinău a președintelui Camerei Deputaților, Ion-Marcel Ciolacu, mai include întrevederi cu președinta țării, Maia Sandu, și cu prim-ministra Natalia Gavrilița.

Președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României, Ion-Marcel Ciolacu, este însoțit de o delegație formată din deputați și senatori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #Marcel Ciolacu #Moldova #UE

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.