„Astăzi și în fiecare zi trebuie să spunem clar şi răspicat – războiul distruge vieți și provoacă dureri ireparabile. Războiul trebuie oprit imediat”. Cu un asemenea mesaj a venit astăzi, 20 iunie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, când este marcată Ziua Mondială a Refugiatului.

Potrivit lui Grosu, Ziua Mondială a Refugiatului este „o zi care are o semnificație aparte în acest an în țara noastră”, dedicată mai cu seamă pentru cei care „ne reamintim de puterea și rezistența milioanelor de oameni care, după ce de-a lungul timpului au fost nevoiți să ia calea bejeniei din faţa războiului, conflictelor sau persecuției”.

„De la începutul războiului din Ucraina, peste 474 000 de refugiați au intrat pe teritoriul Republicii Moldova, iar în prezent, țara noastră găzduiește în jur de 80 de mii de cetățeni ucraineni. Este puținul pe care-l putem face pentru acești oameni care, peste noapte, s-au trezit într-o altă realitate, crudă, nemiloasă, o realitate în care casa ta nu mai este, iar țara ta trăiește vremuri de groază. Moldovenii și-au deschis casele și inimile pentru vecinii lor ucraineni, fapt pentru care le mulțumesc din suflet. Vom continua, împreună, să ajutăm oamenii care fug din calea urgiei, încercând să-şi salveze vieţile lor şi ale copiilor lor și să le asigurăm aici securitatea și liniștea de care au atât de multă nevoie. Am ascultat sute de istorii ale refugiaților care au ajuns în țara noastră, istorii tragice și incredibile. Astăzi și în fiecare zi trebuie să spunem clar şi răspicat – războiul distruge vieți și provoacă dureri ireparabile. Războiul trebuie oprit imediat”, se arată în mesajul lui Grosu.

Precizăm că, Ziua Mondială a Refugiatului a fost desemnată de Organizația Națiunilor Unite pentru a onora toți refugiații de pe glob. În fiecare an, pe 20 iunie, celebrează puterea și curajul milioanelor de oameni care au fost nevoiți să fugă din țara lor pentru a scăpa de conflict sau persecuție. Ziua Mondială a Refugiatului este o ocazie pentru crește gradul de empatie și înțelegere față de refugiați și situația acestora, dar și pentru a recunoaște rezistența de care dau dovadă în reconstruirea vieții.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #mesaj #Ziua Mondiala a Refugiatului

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.