SUA rămân cea mai puternică națiune din lume, în vreme ce Rusia coboară pe a 7-a poziție ca importanță, potrivit ediției 2022 a Raportului Elcano Global Presence 2022.

Spaniolii de la Elcano Royal Institute, calculează un indice agregat care măsoară mai mulți parametri- puterea economică, cea militară și „soft presence”, care cuprinde dezvoltarea culturală, turistică, sportivă și științifică.

Indicele Elcano include 16 variabile și oferă rezultate începând din 1990. Acest lucru permite o analiză a evoluției procesului de globalizare de atunci și modul în care puterea unor țări a crescut sau a scăzut în timp.

Republica Moldova se află pe locul 129 ca importanță, potrivit indiciului Elcano.

Înainte de izbucnirea pandemiei, globalizarea dădea deja semne de oboseală, scriu autorii Raportului. De altfel, suma valorii Indicelui de Prezență Global Elcano a tuturor țărilor pentru care l-am calculat a atins maximul în 2015. De atunci, această valoare a înregistrat un ușor recul.

Dintre cele trei dimensiuni ale prezenței globale- cea economică, militară și „soft”, cea din urmă este cea mai afectată (scădere de 7% între 2020 și 2021), în ciuda faptului că schimburile soft fuseseră cele care au dat dovadă de cel mai mare dinamism în ultimele două decenii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Clasamentul primelor 20 de țări rămâne relativ stabil

Clasamentul primelor 20 de țări rămâne relativ stabil, același grup de țări ocupând poziții similare timp de câțiva ani consecutivi.

Dar, de-a lungul timpului, evolutia nu este deloc omogenă, existând țări care și-au întărit prezența globală și altele care și-au diluat-o.

Astfel, în 1990, clasamentul era condus de SUA, urmate de Rusia, Franţa şi Marea Britanie; în 2022, SUA rămâne pe prima poziţie, urmate de China, Germania şi Japonia. Rusia a coborât acum pe poziția a 7-a.

SUA este, după China, țara cu cea mai puternică prezență globală în această perioadă și continuă să conducă pe fiecare dintre cele trei dimensiuni și la majoritatea celor 16 indicatori.

Dar dinamica pe care o înregistrează China este mai puternică, iar decalajul față de SUA se reduce tot mai mult.

Spania este țara care a pierdut cel mai mult din cele 150 de țări pentru care se calculează Indicele, în ciuda menținerii pe locul 13. Efectul pandemiei a fost deosebit de puternic asupra economiei spaniole, mai ales efectul asupra turismului. Toate cele 16 variabile incluse în indice, înregistrează scăderi, cu excepția exporturilor de bunuri și a investițiilor străine.

Această ediție a Indiceului nu include efectul războiului din Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei sau criza energetică, care vor fi vizibile în edițiile viitoare.

#clasament #Moldova #SUA

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.