Fondurile de pensii facultative ar putea funcționa după reguli noi, mai apropiate de standardele Uniunii Europene. În ședința din 12 mai 2026, Consiliul de Administrație al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat un proiect de lege care modifică actuala legislație privind fondurile de pensii facultative și l-a transmis Ministerului Finanțelor pentru promovare, transmite bani.md

Potrivit CNPF, schimbările urmăresc atât modernizarea sistemului, cât și o protecție mai bună pentru participanții la pensiile facultative. Proiectul de lege a fost elaborat pentru a armoniza cadrul național cu legislația europeană și include prevederi inspirate din directivele UE privind pensiile ocupaționale, egalitatea de tratament și protecția drepturilor de pensie în cazul angajaților care muncesc în alte state.

Printre modificările propuse se numără introducerea unor noțiuni noi specifice sistemului de pensii facultative, precum „fond de pensii personale”, „document cu informații-cheie pentru participanți” sau „potențial participant”. De asemenea, autoritățile vor să extindă categoriile de persoane care pot avea acces la astfel de fonduri.

Proiectul mai stabilește reguli mai clare privind plata pensiilor facultative și garantează păstrarea drepturilor la pensie inclusiv pentru persoanele care își schimbă locul de muncă într-un alt stat. Totodată, sunt prevăzute măsuri pentru asigurarea egalității și nediscriminării participanților și beneficiarilor fondurilor de pensii.

CNPF propune și consolidarea supravegherii administratorilor fondurilor de pensii facultative, inclusiv prin extinderea competențelor de control și sancționare ale instituției.

Un alt obiectiv al proiectului ține de transparență și digitalizare. Autoritățile intenționează să adapteze sistemul la standardele europene de raportare și schimb de informații financiare, inclusiv prin integrarea viitoare în platformele europene de profil.

În prezent, în Republica Moldova activează un singur fond de pensii facultative – „ARAGONN”, a cărui creare a fost aprobată de CNPF la 20 februarie. Potrivit autorităților, apariția fondurilor de pensii facultative oferă o alternativă suplimentară la pensia de stat și marchează începutul unui nou sistem de economisire și investiții în țară, pe lângă actualul sistem public bazat pe solidaritatea între generații.

Directoarea societății de administrare a fondului, Elena Pui, a declarat anterior că pensiile facultative permit acumularea unor resurse proprii, care pot asigura venituri suplimentare după pensionare. Pentru a deveni participant, o persoană trebuie să semneze un contract individual cu administratorul fondului și să achite cel puțin o contribuție. Conform prospectului avizat de CNPF, contribuția minimă este de 300 de lei pe lună, însă participanții pot contribui cu sume mai mari, în funcție de posibilitățile financiare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CNPF #fonduri #pensie

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.