Începând cu 1 aprilie 2025, companii precum Coca-Cola și PepsiCo trebuie să utilizeze exclusiv sticle PET cu un conținut de plastic reciclat de cel puțin 30%. Acest procent va crește cu 10% anual până când va ajunge la 60%, până în anul fiscal 2028-29. E o măsură de reducere a deșeurile de plastic, iar obiectivul final este o economie circulară durabilă în care sticlele de plastic sunt colectate, reciclate și transformate în sticle noi.

Pentru consumatorii obișnuiți, acest lucru ar putea însemna prețuri ușor mai mari pe termen scurt, deoarece companiile ar putea transfera o parte din creșterea costurilor, estimată la 30%. Cu toate acestea, beneficiile pe termen lung includ reducerea poluării cu plastic în spațiile publice și în căile navigabile. De asemenea, politica ar putea inspira inovația în domeniul ambalajelor, companiile explorând alternative precum materialele biodegradabile sau pe bază de plante.

Dar tranziția nu va fi ușoară. Autoritatea pentru standarde și siguranță alimentară din India autorizează doar cinci fabrici să producă PET reciclat de calitate alimentară, iar capacitatea celor cinci combinate satisface doar 15% din cererea medie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sticlele PET reprezintă în prezent aproximativ 70% din ambalajele pentru băuturi din India, deoarece sunt considerate mai convenabile decât sticla și mai ieftine decât cutiile.

Unele companii iau în considerare acțiuni în justiție.

#ambalaje #Coca Cola #Pepsi

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.