Mai multe persoane încă neidentificate au aruncat, în noaptea de marți spre miercuri, cu două cocktailuri Molotov într-o sinagogă din cartierul central al Berlinului, Mitte, scrie cotidianul Tagesspiegel.

Potrivit poliției, cocktailurile Molotov au luat foc după ce au fost aruncate, însă clădirea nu a fost cuprinsă de flăcări.

„Polițiștii se aflau la fața locului, dar nu au reușit să prevină atacul sau să-i rețină pe autori”, mai scrie publicația citată.

Atacul este acum anchetat, fiind sporite măsurile de securitate, iar în jurul clădirii fiind stabilit un perimetru de securitate. În timpul zilei, în zonă a avut loc un alt incident. În timp ce poliția încă aduna dovezi, un bărbat a intrat pe stradă cu o trotinetă electrică, a coborât și a mers spre sinagogă. El a strigat lozinci antisemite, după cum a spus un purtător de cuvânt al poliției pentru Tagesspiegel. Polițiștii l-au arestat temporar pentru a-i verifica identitatea, după care a fost eliberat.

Comunitatea evreiască a publicat un videoclip pe platforma X care arată momentul arestării acestuia.

Heute Nacht (18.10.) wurde ein versuchter Brandanschlag auf unsere Gemeinde Kahal Adass Jisroel verübt. Unbekannte warfen dabei 2 Molotow-Cocktails von der Straße aus in Richtung unseres Gemeindezentrums in der Brunnenstraße in Berlin-Mitte. pic.twitter.com/tnh0UIV9mw

— Kahal Adass Jisroel (@KAJ_Berlin) October 18, 2023

Concomitent, o alertă cu bombă a avut loc miercuri în Ghetoul evreiesc din Roma, o școală fiind evacuată, transmite ANSA.

După un apel la numărul de urgență 112, școala comunității a fost evacuată, iar elevii au fost mutați într-un loc sigur. Forțele de poliție efectuează verificări pentru a determina dacă este vorba de o alertă falsă. Echipele de geniști efectuează operațiuni de deminare, scrie Corriere Della Sera.

Nivelul de alertă este maxim în Ghetou, după atacurile din Israel și în contextul comemorării a 80 de ani de la raziile împotriva evreilor de pe 16 octombrie. La ceremonia de la Portico d’Ottavia, a participat și președintele Republicii, Sergio Mattarella. Cu câteva zile înainte, premierul Giorgia Meloni a vizitat Sinagoga pentru a reitera sprijinul instituțiilor pentru comunitatea evreiască, mai ales după atacurile Hamas din Israel.

Președintele Comunității evreiești, Victor Fadlun, la prezentarea inițiativelor din 16 octombrie, a declarat:

„Ne temem de celebrările din 16 octombrie 1943? Avem temeri, desigur, dar avem Italia care ne protejează și care se angajează în toate modurile posibile să o facă. Simțim solidaritatea și suntem înconjurați de căldura țării.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#adăpost anti-bombă #bomba #evrei #Germania #Italia

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.