Franța a emis avertismente cod roșu de caniculă pentru aproximativ jumătate din țară, inclusiv pentru Paris, în condițiile în care domul de căldură ar putea împinge temperaturile aproape de niveluri record. Duminică, în orașul Bordeaux, din sud-vestul Franței, temperaturile au ajuns la 40 de grade celsius. Autoritățile franceze au interzis consumul de alcool în spațiile publice în timpul Fête de la Musique, festivalul național de muzică organizat anual, care atrage milioane de oameni pe străzile din întreaga țară, transmite Antena 3 CNN.

„Pentru toate evenimentele organizate de stat și de instituțiile sale, au fost transmise instrucțiuni să nu fie oferit alcool”, a anunțat biroul premierului Sébastien Lecornu.

Guvernul a explicat că limitarea consumului de alcool are scopul de „a proteja serviciile de urgență și sistemul medical și de a permite personalului medical să se concentreze pe îngrijirea celor mai vulnerabili”.

Temperaturile ar urma să atingă vârful luni, iar autoritățile au avertizat că acestea s-ar putea apropia de maxime istorice. Alerta roșie acoperă o mare parte din vestul și centrul Franței, în timp ce multe alte regiuni se află sub alertă portocalie.

Aproape 850 de școli urmează să rămână închise luni, iar alte 1.500 le vor permite elevilor să plece mai devreme.

Creșterea temperaturilor este provocată de aerul fierbinte care se deplasează spre nord dinspre Deșertul Sahara. Acesta menține, la rândul său, o masă de aer cald deasupra Europei de Vest și Centrale.

Autoritățile italiene au emis alerte roșii pentru opt orașe, valabile duminică, inclusiv Bologna, Florența, Milano și Torino. Și agenția meteorologică din Spania a emis alerte roșii și portocalii în mai multe regiuni și a avertizat că temperaturile ar putea ajunge la 40 de grade în zone întinse ale țării.

Valul de căldură se intensifică de mai multe zile și a afectat deja unele servicii publice din Franța, ducând inclusiv la anularea a zeci de trenuri.

Serviciul meteorologic francez Météo-France a transmis că este „incert” cât va dura acest val de caniculă, despre care se estimează că afectează aproximativ trei sferturi din populație. Pentru a-i ajuta pe parizieni și pe turiști să facă față căldurii, autoritățile vor ține parcurile și grădinile din capitala Franței deschise pe timpul nopții.

Fête de la Musique are o tradiție de peste 40 de ani și este organizată întotdeauna în ziua solstițiului de vară.

Anul trecut, aproximativ două milioane de oameni au participat la evenimentele organizate la Paris.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#canicula #cod roșu #Franta #val de căldură

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.