Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) a emis coduri de avertizare hidrologică din cauza scăderii nivelului apei în mai multe râuri din Republica Moldova. Avertizarea este valabilă în perioada 29–31 iulie 2026 și vizează râurile Nistru, Prut și mai multe râuri mici.

Potrivit meteorologilor, în această perioadă se va menține scurgerea redusă a apei în majoritatea râurilor din țară.

Pe râul Nistru, a fost emis cod galben pe sectorul Naslavcea–Dubăsari, unde scurgerea apei reprezintă 35–40% din valorile medii lunare multianuale. Pe sectorul Dubăsari–Tudora este valabil cod portocaliu, iar scurgerea apei a ajuns la 25–30% din valorile obișnuite pentru această perioadă.

Pe râul Prut, codul galben este valabil pe sectorul Criva–Ungheni, cu o scurgere de 30–40% din valorile medii lunare multianuale, iar codul portocaliu se aplică pe sectorul Ungheni–Brânza, unde nivelul scurgerii este de 25–30%.

În cazul râurilor mici, cod galben a fost emis pentru Răut și Bâc, unde scurgerea apei este de aproximativ 35%. Cod portocaliu este valabil pentru Ciulucul Mic și Ichel, cu o scurgere de 30% sau mai puțin. Cod roșu a fost emis pentru râurile Vilia, Draghiște, Cubolta, Căinar și Botna, unde scurgerea apei a ajuns la doar 10% din valorile medii lunare multianuale.

SHS recomandă agenților economici și populației să utilizeze rațional resursele de apă. În funcție de evoluția situației hidrologice, avertizarea poate fi actualizată.

Amintim că, marți, 28 iulie, Guvernul a aprobat instituirea stării de alertă în sectorul hidrologic pentru o perioadă de 30 de zile.

Potrivti autorităților, la 27 iulie, nivelul apei în lacul de acumulare Nistrean era de 113,24 metri, față de nivelul normal de 121 de metri. Autoritățile au avertizat că există riscul ca debitul deversat de la Novodnistrovsk să scadă sub pragul de siguranță de 100 de metri cubi pe secundă, ceea ce ar putea afecta funcționarea stațiilor de captare.

Tot marți, Guvernul a instituit stare de alertă și în sectorul energetic, pe fondul problemelor de pe piața regională a carburanților. Creșterea prețurilor internaționale la petrol și motorină, întreruperea temporară a livrărilor de țiței kazah prin terminalul Novorossiisk și nivelul scăzut al Dunării au afectat aprovizionarea. La 27 iulie, 53 de stații PECO din țară nu aveau motorină în stoc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cod galben #cod portocaliu #cod roșu #Nistru #nivel redus #Prut #scurge a apei

Uniunea Europeană a acordat Spaniei miercuri, 9 septembrie, un ajutor de urgență de circa 115 milioane de euro pentru a o sprijini în gestionarea situației din exclava Ceuta după sosirea masivă și ilegală a circa 70.000 de migranți dinspre Maroc la sfârșitul lui iulie, transmite Agerpres.

„Fondurile vor servi în special la întărirea supravegherii frontierelor, achiziția de echipamente precum camere cu termoviziune și desfășurarea de personal suplimentar”, a precizat Comisia Europeană.

Ajutorul, în valoare totală de 114,7 milioane de euro, vizează, de asemenea, sprijinirea returnării persoanelor aflate în situație ilegală în Ceuta și mărirea capacităților de primire în enclava spaniolă pentru minorii neînsoțiți, potrivit Bruxelles-ului.

Peste 70.000 de migranți au intrat cu forța în Ceuta pe 30 și 31 iulie, pe jos sau înot. Ceuta este una dintre cele două frontiere terestre dintre Europa și Africa, alături de celălalt teritoriu spaniol, Melilla. Acest aflux a dus la zeci de decese și dispariții.

Majoritatea migranților au plecat între timp, dar câteva mii – 5.000, potrivit guvernului prim-ministrului Pedro Sánchez, sau cel puțin 10.000, potrivit autorităților locale – sunt încă în Ceuta, mulți dormind pe străzi și pe plaje.

Președintele exclavei, Juan Jesus Vivas, a cerut marți ajutorul Uniunii Europene pentru asigurarea integrității acestui teritoriu.

„Vom cere să existe o prezență permanentă a Europei la Ceuta”, în special prin intermediul agenției Frontex, a declarat el la Bruxelles înaintea întâlnirii de marți cu comisarul pentru problemele migrației, Magnus Brunner, și cu comisarul pentru Mediterana, Dubravka Suica.

Vivas, membru al Partidului Popular (dreapta), a acuzat Marocul că s-a aflat în spatele celui mai recent aflux masiv de persoane, „prin acțiune sau prin omisiune”.

În schimb, prim-ministrul socialist Pedro Sánchez a dat asigurări joi în parlament că niciun serviciu de informații „nu a prezentat guvernului probe solide că Marocul ar fi planificat sau orchestrat” acest aflux brusc de migranți.

Însă dubiile cu privire la rolul Marocului s-au intensificat săptămâna trecută după dezvăluirea unui raport al poliției, care evidenția „permisivitatea” forțelor de securitate ale acestei țări în timpul crizei.

Justiția spaniolă a deschis luni o anchetă cu privire la criza migranților, bazându-se în principal pe acest raport.