Coldplay, una dintre cele mai cunoscute trupe rock, vine în România pe 12 iunie 2024. Trupa va concerta pe Arena Naţională a țării vecine, conform anunţului de pe site-ul oficial. Biletele se vor pune în vânzare pe 25 iulie.

„Music of the spheres world tour” începe la Atena, pe 8 iunie şi se încheie în 30 august, la Dublin.

View this post on Instagram

A post shared by Coldplay (@coldplay)

Presa română presupune cât ar putea costa biletele. Coldplay a susținut concerte în diverse orașe din SUA în septembrie și octombrie 2022, inclusiv în Seattle, San Diego, Los Angeles, Dallas, Houston, Chicago, New York și Miami. Potrivit site-ului Ticketmaster, prețurile biletelor pentru concertele Coldplay în SUA variază între 173 și 265 de dolari, în funcție de locație și categoria de locuri. De exemplu, un bilet pentru concertul din Seattle are prețul de 173 de dolari, în timp ce pentru concertul din Los Angeles prețul este de 241 de dolari.

Fanii europeni vor avea și ei ocazia să se bucure de concertele Coldplay într-un turneu programat între iulie și august 2023, în țări precum Olanda, Germania, Franța, Italia, Spania, Irlanda și Marea Britanie. Cu toate acestea, pentru România și alte țări, concertele sunt planificate pentru anul 2024. Deși prețurile la bilete pentru concertele din Europa nu au fost încă anunțate oficial, se estimează că acestea vor fi similare cu cele din SUA. Un bilet pentru concertul din Amsterdam s-ar putea situa în jurul valorii de 200 de euro.

Trupa Coldplay este formată din Chris Martin (voce), Jon Buckland (chitară), Guy Berryman (bas) şi Will Champion (tobe). Coldplay este una dintre cele mai cunoscute trupe din lume și una dintre cele mai de succes formații rock a ultimului mileniu cu peste 50 de milioane de albume vândute.

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china