În Republica Moldova urmează să fie importate 24 de instrumente muzicale, care vor face parte din colecția țării. Acestea au fost achiziționate de Sala cu Orgă și costă 324.000 de euro, inclusiv TVA.

Este vorba despre 14 viori, inclusiv câteva de model Stradivari, cu preț de 15.000 de euro per unitate. Mai sunt achiziționate patru viole, la preț de 12.000 de euro fiecare, patru violoncele, cu valoare de 14.000 de euro fiecare și un contrabas care costă 16.000 de euro. Costurile sunt indicate fără TVA.

Președinta Comisiei cultură din Parlament, Liliana Nicolăescu – Onofrei, a propus ca lotul de instrumente muzicale, care urmează să ajungă din România în Republica Moldova, să fie scutit de TVA. Valoarea totală a taxei respective constituie 54.000 de euro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Întrucât instrumentele vor fi destinate unei instituții publice, vor fi înregistrate în evidența contabilă a acesteia și vor fi utilizate în interes cultural public, se propune acordarea unei scutiri fiscale și vamale cu caracter individual și unic, limitată strict la lotul de instrumente identificat în anexa la proiectul de lege”, se arată în proiectul propus de deputată.

Potrivit autoarei, dotarea Orchestrei Naționale de Cameră a Republicii Moldova cu instrumente muzicale performante va contribui la creșterea calității programelor concertistice, la diversificarea repertoriului și la sporirea accesului publicului la manifestări cultural-artistice de înaltă calitate. De asemenea, lotul va putea fi valorificat în cadrul concertelor, proiectelor educaționale, programelor destinate tinerilor interpreți și activităților de promovare a culturii naționale.

#colectie #import #instrumente muzicale #Moldova #TVA

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.