Joi, 26 decembrie 2024, ora 11:00, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală în parteneriat cu Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove, Sectorul Sinodal Relații Culturale, va găzdui Sărbătorea Colindelor „Hristos Se Naște, Slăviți-L”, ediția a VIII-a.

Scopul acestui eveniment este de a promova tradiția colindatului în contextul sărbătorilor de iarnă, aducând în prim-plan frumusețea obiceiurilor de Crăciun și semnificația lor culturală și spirituală.

În anul 2013, „Colindatul de ceată bărbătească” a fost înscris în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, un demers susținut de comunitățile purtătoare de patrimoniu din Republica Moldova și România, precum și de mediile culturale și academice din cele două țări.

Publicul va avea ocazia să se delecteze cu un program variat ce include atât colinde religioase, care evocă nașterea Mântuitorului, cât și colinde laice, care ilustrează tradițiile și obiceiurile de Crăciun specifice diferitelor regiuni ale țării.

În programul sărbătorii colindelor „Hristos Se Naște, Slăviți-L” ediția a VIII-a, vor participa:

Centrul de artizanat „Pănușițele”, conducătoare Larisa Cojocari, din s. Săseni; Călărași;
Ansamblul „Dumbrăvița”, conducătoare artistică Marina Dumbrăveanu, or. Chișinău;
Ansamblul „Stejăreii”, conducătoare Liuba Cucu s. Cruglic, Criuleni;
Ansamblul „Băștinașii”, conducătoare Stavilă Lidia, s. Hârtopul Mic, Criuleni;
Corul Liceului Teoretic „Ștefan cel Mare și Sfânt”, conducător preotul Mihail Berestian, s. Taraclia, Căușeni;
Corul „Bunavestire” și ansamblul vocal instrumental „Vangeli”, conducător preotul Nicolae Jelihovschi , s. Sălcuța, Căușeni;
Ansamblul „Balada”, conducătoare Diana Maxim s. Măgdăcești, Criuleni;
Corul preoților „Protopopiatului de Criuleni și Dubăsari”, conducător preotul Teodor Vrabie;
Corul de copii „Axios”, conducătoare Anghelina Usatîi; Centrul Raional de Cultură „Andrei Suruceanu”, Orhei;
Corul „Agapis”, conducătoare Tatiana Butnaru, Liceul Teoretic „Alexandru Agapie”, Pepeni, Sîngerei

Vă invităm să celebrăm tradiția colindelor și Nașterea Mântuitorului! Intrarea este liberă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#Chisinau #colinde #Muzeul de etnografie

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china