Comandamentul Grupului Operativ de Trupe Rusești (OGRV) a fost declarat indezirabil pe teritoriul țării. Informația a fost confirmată redacției Zona de Securitate de surse credibile din instituțiile de stat. În acest material, publicăm pentru prima dată fotografiile celor declarați indezirabili, transmite Zona de Securitate.

Sursele noastre relatează că în aprilie, unul dintre șefii de stat major ai OGRV, Marat Iarulin, a părăsit teritoriul Moldovei împreună cu familia. La ieșirea din țară i-a fost înmânat un document prin care era declarat indezirabil. Astfel s-a aflat că împotriva militarilor ruși au început restricțiile. Rusia a aflat și ea despre statutul lor, motiv pentru care înaintea ședinței în format 1+1 au apărut numeroase declarații de la Moscova privind „protecția cetățenilor ruși din Transnistria”.

Ulterior, informația despre persoanele indezirabile a fost confirmată de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în emisiunea „Cabinetul din umbră” cu Vitalie Călugăreanu.

„Confirm, aceste persoane au fost declarate indezirabile pe teritoriul Republicii Moldova. Motivul este foarte simplu și concret: armata rusă se află ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. (…) Și, în consecință, din momentul în care se vor afla, într-o situație sau alta, pe malul drept, le vom cere să plece acasă”, a declarat Grosu.

Cine a fost declarat indezirabil?

Dmitri Zelenkov, comandantul OGRV. Potrivit surselor noastre, în 2014, când Zelenkov a sosit oficial în Moldova, a obținut inițial documente în calitate de pacificator, statut aprobat de ambasada Rusiei. Autoritățile moldovene nu știau atunci că urmează să preia conducerea OGRV. În cele din urmă, Zelenkov nu a lucrat nicio zi în calitate de pacificator.

Dmitri Opalev, adjunct al comandantului OGRV

Serghei Mașcenko, adjunct al comandantului OGRV. Conform datelor noastre, Mașcenko se afla deja în regiunea transnistreană în 2016.

Serghei Șirșov, adjunct al comandantului OGRV. Șirșov juca hochei în echipa OGRV „Steaua Roșie”.

Marat Iarulin, șef de stat major al OGRV

Alexei Bogomolов, implicat în scheme ilegale de finanțare a OGRV

Reacția Tiraspolului

Această decizie a fost criticată la Tiraspol. Reprezentantul politic al regimului, Vitalie Ignațiev, a numit-o un pas distructiv și a afirmat că reprezintă o amenințare la adresa misiunii de pacificare.

„Trebuie înțeles că OGRV și mecanismul de pacificare sunt interconectate, formează un tot unitar. Pe baza OGRV se asigură și paza depozitului de la Cobasna, și rotația batalioanelor de pacificatori. Orice lovitură, restricție, tentativă de intimidare se reflectă negativ asupra desfășurării operațiunii de pacificare. Considerăm că este un pas nemotivat și distructiv”, a declarat Ignațiev.

Reamintim că OGRV și pacificatorii sunt două contingente militare diferite. OGRV a fost constituită pe baza rămășițelor fostei Armate a 14-a sovietice, prezentă în regiune de la începutul anilor ’90 și care a participat la conflictul armat de partea separatiștilor. Efectivul estimat este de aproximativ 1.200 de militari.

Republica Moldova solicită de ani îndelungați retragerea acestui contingent, considerând prezența sa ilegală. Rusia însăși s-a angajat în 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, să-și retragă armata, însă nu a făcut-o până în prezent.

Misiunea de pacificare este un mecanism trilateral, instituit în baza Acordului Elțin-Snegur din 1992, la care participă militari din Moldova, Rusia și regiunea transnistreană, dislocați în zona de securitate.

Pe lângă amenințarea directă a prezenței militare rusești în Moldova, contingentul OGRV reprezintă și un alt pericol, recrutarea locuitorilor din regiunea transnistreană pentru a participa la războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În fața unității militare din Tiraspol este amplasat, de exemplu, un banner cu îndemn la serviciu pe contract.

Consecințele acestui război afectează deja direct regiunea transnistreană. În martie anul trecut, am identificat cel puțin șase persoane decedate în războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Mormintele lor sunt marcate, iar înmormântările au loc simbolic cu cenușă, deoarece trupurile nu sunt de obicei aduse acasă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comandat #indezirabil #OGRV

Motorina este responsabilă pentru cea mai mare parte a costurilor suplimentare cu carburanții rutieri. Potrivit T&E, un șofer european cu mașină diesel a plătit în plus 142 de euro în perioada analizată, iar un camion german de transport pe distanțe lungi a avut costuri suplimentare de 236 de euro pe săptămână, notează Antena 3 CNN cu referire la Euronews.

De la începutul războiului din Iran, prețurile mai mari la carburanți au costat Uniunea Europeană aproximativ 53 de miliarde de euro, potrivit unui raport publicat, miercuri, de organizația ecologistă Transport & Environment (T&E), cu sediul la Bruxelles.

Cea mai mare parte a acestor costuri suplimentare, 40 de miliarde de euro, vine de la motorină.

T&E estimează că scumpirea carburanților rutieri a adăugat, în medie, 270 de milioane de euro pe zi la costurile de transport, dintre care 203 milioane de euro pe zi pentru motorină. Restul de 67 de milioane de euro pe zi revine benzinei.

Estimările compară costurile din timpul războiului cu cele din aceeași perioadă a anului trecut, ajustate cu inflația. Ele acoperă cele 28 de săptămâni încheiate pe 6 septembrie.

„Europa este economia majoră cea mai dependentă de motorină”, arată T&E.

Motorina și benzina reprezintă aproximativ 43% din volumul produselor petroliere consumate în UE. Procentul este cu circa 16 puncte procentuale peste media globală și de aproximativ două ori mai mare decât în SUA. În 2024, aproape patru din zece autoturisme de pe drumurile europene funcționau cu motorină.

Transportul rutier a consumat în acel an 77% din motorina și benzina folosite în UE. Autoturismele au avut cea mai mare pondere, urmate de camioanele grele și autobuze, apoi de autoutilitare. Motorina este folosită și în agricultură, în construcții și pentru încălzirea unor locuințe. Carburantul utilizat de utilajele din afara drumurilor publice nu este însă inclus în estimarea T&E de 203 milioane de euro pe zi pentru motorina rutieră.

Pentru șoferi, creșterea este una considerabilă. Potrivit T&E, un șofer european cu mașină diesel a plătit, în medie, cu aproximativ 142 de euro mai mult în perioada analizată decât în aceeași perioadă a anului trecut. Pe 14 septembrie, un plin de 50 de litri de motorină costa cu circa 30 de euro mai mult decât înainte de război.

Și companiile se confruntă cu facturi mai mari. Un camion german diesel de transport pe distanțe lungi a avut, în medie, costuri suplimentare cu carburantul de aproximativ 6.000 de euro în perioada analizată, adică 236 de euro pe săptămână, potrivit T&E. Cifra este un exemplu calculat pentru un camion din Germania, nu o medie pentru camioanele din întreaga UE.

De ce s-a scumpit atât de mult motorina?

Prețul țițeiului a crescut puternic de la începutul războiului, dar prețul motorinei a urcat și mai repede. Conflictul a perturbat producția și exporturile de carburanți din Orientul Mijlociu, iar atacurile asupra rafinăriilor rusești au redus și mai mult oferta globală.

Potrivit T&E, exporturile de motorină și gazoil din Orientul Mijlociu și Rusia au scăzut, cumulat, cu aproape 75% în august, față de aceeași lună a anului trecut. La începutul lui septembrie, diferența dintre prețul țițeiului și cel al motorinei angro a depășit 100 de dolari pe baril, față de un interval obișnuit de 10-30 de dolari. Asta indică un deficit de motorină rafinată, nu doar un țiței mai scump.

Prețul mediu ponderat al motorinei în UE a ajuns pe 14 septembrie la 2,159 euro pe litru, cel mai ridicat nivel din seria de date a Comisiei Europene, care începe în 2005.

Experți ai Băncii Centrale Europene au declarat săptămâna trecută pentru Euronews Business că, pe baza contractelor futures pe carburanți de la acel moment, marjele de rafinare la motorină ar urma să atingă un vârf în octombrie. Este o prognoză privind marjele, nu o estimare a momentului în care prețurile de la pompă vor atinge maximul.

Oferta s-ar putea reduce și mai mult în toamnă. Cererea de combustibil pentru încălzire, utilaje agricole și transport de marfă crește, iar rafinăriile intră în lucrări sezoniere de mentenanță. În plus, SUA iau în calcul o interdicție totală sau parțială a exporturilor de motorină.

Președintele Donald Trump a declarat, marți, că susține ideea, însă nicio interdicție nu a fost anunțată până acum. O astfel de măsură ar putea îngreuna aprovizionarea Europei.

Ce ar putea reduce costurile cu motorina în Europa?

Pornind de la măsurile recomandate anterior de Agenția Internațională a Energiei pentru reducerea consumului, T&E estimează că patru măsuri aplicate împreună ar putea reduce pe termen scurt cu 15% cererea de motorină a autoturismelor.

Prima este extinderea muncii de acasă, acolo unde este posibil. Potrivit calculelor T&E, trei zile în plus de lucru la distanță pe săptămână ar putea reduce cheltuielile unui șofer cu carburantul cu până la 20%.

Celelalte măsuri sunt reducerea limitelor de viteză actuale pe autostrăzi, investițiile într-un transport public mai bun și informarea șoferilor despre condusul economic, inclusiv menținerea presiunii corecte în anvelope.

Pe termen lung, organizația susține că vehiculele electrice ar reduce expunerea Europei la șocurile prețului petrolului. Potrivit T&E, aproape opt milioane de mașini electrice din UE au evitat în 2025 consumul a aproximativ 46 de milioane de barili de petrol, economisind 2,9 miliarde de euro la importurile de petrol.