Guvernul Republicii Moldova a revenit în seara de vineri, 30 mai curent, cu un comentariu prin purtătorul de cuvânt, Daniel Vodă, la solicitarea Asociației „Moldova Fruct” de a institui stare de calamitate națională în agricultură, urmare a înghețurilor din aprilie. „Deciziile vin după evaluarea pagubelor” întru eventualul sprijin responsabil.

„Avem nevoie de date clare din teren. În prezent, este în desfășurare procesul de evaluare a pagubelor cauzate de înghețurile din primăvară. Evaluarea pagubelor o fac comisiile locale din direcțiile agricole raionale, la solicitarea agricultorilor. Până acum, autoritățile încă așteaptă rapoartele complete de la Direcțiile agricole subordonate Consiliilor raionale. Când vom primi toate cifrele sistematizate la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vom decide măsurile necesare”, a declarat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Executivului.

Daniela Braga-Turculeț, purtătoare de cuvânt la Ministerul Agriculturii, a reiterat că, în prezent, este în desfășurare procesul de evaluare a pagubelor cauzate de înghețurile din primăvară.

„Evaluarea pagubelor o fac comisiile locale din direcțiile agricole raionale, la solicitarea agricultorilor. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este în așteptarea rapoartelor complete de la Direcțiile agricole subordonate Consiliilor raionale. Ulterior, ministerul le sistematizează”.

Agricultorii estimează că au pierdut peste 70% din recolta din livezi. Au fost afectate în special culturile de cireș, vișin, cais, piersic, prun, păr și măr. În unele zona, recolta nu mai poate fi salvată, iar pierderile vor ajunge și la 100%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultura #Guvern #înghețuri #Moldova Fruct

Modelul de afaceri al companiilor aeriene low-cost este pus la încercare de creșterea puternică a prețurilor la combustibil, iar unele dintre aceste companii se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Potrivit unei analize AFP, citată de Agerpres, costurile ridicate ale kerosenului afectează în special transportatorii care operează cu marje reduse și depind de menținerea unor cheltuieli cât mai mici.

Directorul Transavia France, Olivier Mazzucchelli, spune că, în actualele condiții, rentabilizarea companiei este „practic imposibilă”, chiar și atunci când gradul de ocupare al avioanelor este foarte ridicat. Faptul că Transavia face parte din grupul Air France-KLM îi oferă însă un anumit sprijin financiar.

Alte companii sunt mai vulnerabile. În Statele Unite, Spirit Airlines, care se confrunta de mai mulți ani cu probleme financiare, a intrat în faliment în mai 2026. În septembrie, compania letonă Air Baltic a cerut protecția prevăzută de legislația americană privind falimentul. Compania își construise bugetul pentru 2026 pornind de la un preț al kerosenului de 685 de dolari pe tonă, în timp ce în Europa prețul a depășit 1.500 de dolari.

Probleme sunt raportate și la AirAsia, în Malaezia, Volotea, în Spania, și SpiceJet, în India. În cazul Volotea, compania ar urma să își reducă flota de la 44 la aproximativ 30-35 de aeronave și să negocieze restructurarea datoriilor.

Presiunea se resimte și pe piața americană. Potrivit firmei de consultanță OAG, capacitatea companiilor aeriene low-cost pe zborurile interne din Statele Unite a atins nivelul maxim în 2023 și a scăzut în fiecare an de atunci. Primele eliminate sunt, de regulă, rutele care aduc cele mai mici profituri.

Analiștii avertizează că operatorii mici și mijlocii, care dispun de rezerve financiare mai reduse, sunt cei mai expuși. John Grant, de la OAG, consideră că viitorul acestui model ar putea aparține în special companiilor suficient de mari pentru a avea o „masă critică” și rezerve financiare.

Și Ryanair, cel mai mare operator low-cost din Europa, a anunțat la începutul lunii septembrie reducerea programului de zboruri pentru iarnă. Directorul general Michael O’Leary a avertizat că prețurile biletelor vor crește inevitabil dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate.

Potrivit declarațiilor sale pentru Financial Times, dacă petrolul s-ar menține în jurul valorii de 140 de dolari pe baril pentru o perioadă îndelungată, prețul mediu al unui bilet Ryanair ar putea ajunge la 80-90 de euro, față de aproximativ 50 de euro în prezent.

Astfel, perioada biletelor foarte ieftine pare să devină tot mai dificil de susținut, pe măsură ce combustibilul reprezintă o povară tot mai mare pentru bugetele operatorilor aerieni.