Există bănuiala unei răzbunări sau a unui subtext politic. Este opinia unor comentatori politici de la Chișinău în cazul celor 5 foști deputați, acuzați de îmbogățire ilicită și plasați în arest. Comentatorul politic Ion Tăbârță spune că procurorii trebuie să vină cât mai rapid cu probe în defavoarea celor 5 foști parlamentari, pentru a dispersa bănuiala societății că ar fi vorba despre o comandă politică. Și comentatorul politic Nicolae Negru se întreabă care este logica plasării celor 5 în arest, dacă presupusa acțiune de corupție politică a avut loc încă acum 7 ani, notează IPN.

Comentatorul politic Ion Tăbârță spune că responsabilitatea procurorilor este de a demonstra cât mai curând vinovăția celor 5 parlamentari arestați pentru a nu induce societății percepția unui dosar intentat la comandă.

„Avem suficiente dosare de acest gen care nu au avut finalitate în istoria justiției din Republica Moldova. Important acum este ca aceste dosare să fie completate cu probe solide, care să nu mai fie sursa la niciun fel de discuții că ar fi o comandă politică cum încearcă să ne prezinte lucrurile cei arestați sau cei din actuala opoziție. Faptul că s-a mers pe îmbogățire ilicită demonstrează că procuratura nu a acumulat suficiente probe care să demonstreze că a avut loc, într-adevăr acel proces de corupere politică. Din momentul înfăptuirii acelui transfer politic de la un partid la altul era clar că acel grup de deputați nu au făcut acel pas din motive ideologice”, a spus Ion Tăbârță în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

În același timp, comentatorul politic Nicolae Negru spune că în istoria politică a Republicii Moldova au avut loc numeroase cazuri de presupusă corupție politică, traseismul politic fiind un fenomen des întâlnit în Parlamentul de la Chișinău. Faptul că a fost arestat doar un grup de deputați care au afinități acum cu Partidul Politic Șor lasă loc de interpretări.

„Faptul că s-a mers la 13-14 deputați odată, este evident că e vorba despre un subtext politic. Acest lucru n-ar trebui să existe, ar trebui să se pornească de la declarațiile de avere. De ce sunt chemați în grup? De ce nu sunt amestecați? PLDM-iști cu comuniști, cu liberali. Pe această dimensiune apare un semn de întrebare, dacă nu-i o răzbunare politică sau o anumită comandă politică. E una dintre acțiunile care se înscriu în vechiul mod de comportament. Mă refer la această reținere, plasare în izolator pentru 30 de zile, de ce? Au trecut 7 ani, cum vor influența acum ancheta? E același reflex, aceeași inerție, așa s-au obișnuit procurorii până acum”, a spus comentatorul politic Nicolae Negru.

Realitatea.md amintește că vineri, 4 februarie, cinci foști deputați, învinuiți de îmbogățire ilicită, au fost plasați în arest. Este vorba despre Vladimir Vitiuc, Anatolie Zagorodnîi, Artur Reșetnicov și Sergiu Sîrbu au fost arestați pentru 30 de zile, iar Violeta Ivanov – pentru 20 de zile.

#ex-deputati #imbogatire ilicita #mandate de arest

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate marți la Abu Dhabi, s-au încheiat după mai bine de patru ore și vor continua miercuri. Deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete, iar pozițiile părților rămân diferite în privința unui eventual armistițiu. În același timp, Washingtonul încearcă să obțină participarea directă a Europei la următoarele runde de discuții.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că în prima zi a negocierilor au fost abordate chestiuni umanitare, inclusiv schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și garanțiile de securitate pentru Ucraina.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a calificat prima zi a tratativelor drept „foarte productivă” și a confirmat că Statele Unite își doresc extinderea formatului prin includerea reprezentanților europeni.

Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a Europei la următoarea rundă de negocieri. Washingtonul ar vrea ca actuala întâlnire să fie ultima desfășurată fără implicarea deplină a partenerilor europeni. „Avem nevoie de Europa la masa negocierilor”, a declarat un oficial american citat de publicație.

De altfel, înainte de începerea discuțiilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficiali americani și ucraineni.

În ceea ce privește un eventual armistițiu, Moscova nu dă semne că ar fi pregătită să îl accepte în această etapă. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că trebuie clarificate mai întâi principiile viitoarei arhitecturi de securitate europene și abia ulterior discutată oprirea focului în Ucraina.

Poziția Rusiei stârnește îngrijorări în rândul statelor europene, care se tem că solicitările Kremlinului ar putea viza inclusiv reducerea prezenței NATO pe flancul estic. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, consideră că discuțiile mai ample despre securitatea europeană ar trebui să aibă loc după obținerea unui armistițiu.

Tot marți, reprezentanții Statelor Unite, ai Europei și ai Ucrainei au reafirmat, într-o declarație comună, angajamentul pentru o arhitectură de securitate solidă în Europa după încheierea războiului. Documentul subliniază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, precum și dreptul acesteia de a-și decide independent viitorul. Semnatarii au reconfirmat și rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și au discutat despre măsuri de prevenire a escaladării militare.

Între timp, atacurile rusești asupra Ucrainei au continuat. Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de începerea negocierilor, armata rusă a atacat zece regiuni și a lovit cinci substații energetice importante.