„Noii guvernanţi dau impresia că încearcă din răsputeri să-şi respecte promisiunile din campania electorală, acelea de a anihila corupţia şi mişmaşurile. Şi nu e vorba numai de cercetarea celor foşti 13 deputaţii acuzaţi de îmbogăţire ilicită. Se munceşte pe toate palierele, aşa cum am mai remarcat deunăzi. După ce au vizitat o Agenţie de Turism bănuită de mişmaşuri, ofițerii CNA și procurorii anticorupție au descins la Centrul de Sanatate Stăuceni care, se presupune, elibera certificate false de vaccinare. Patru medici din cadrul instituției sunt bănuiți de trafic de influență. Tot în zilele astea au fost reţinuţi doi angajaţi ai IGP Hânceşti bănuiţi de extorcarea sumei de 8500 lei. Asistăm parcă la o ofensivă de amploare împotriva corupţiei”. Despre asta scrie comentatorul Iulian Ciocan de la Europa Liberă în analiza sa recentă „Caravana mişmaşurilor şi hoţiei are probleme?”.

„Mulţi se întreabă dacă noii guvernanţi vor reuşi să facă ceea ce nu au reuşit precedenţii conducători timp de 30 de ani, dacă vor reuşi adică să anihileze în linii mari corupţia şi hoţia. E greu de spus. Caravana mişmaşurilor merge mai departe chiar şi în aceste zile în care procurorii descind la diferite instituţii şi organizaţii, mai cu seamă în zonele mai îndepărtate de ochii procurorilor. Iată bunăoară la Mărculeşti au fost furate 2 kilometri de fire electrice al căror preţ e de vreo 66 mii lei. Iar hoţii nu au fost prinşi. Iar într-un sat din raionul Hânceşti, nişte hoţi au furat 80 mii de lei dintr-o casă”, explică Iulian Ciocan.

Potrivit acestuia, „multe vor depinde, desigur, de cât de serioasă e în realitate dorinţa guvernanţilor de a învinge neregulile”.

„Finalizarea dosarelor nu trebuie tărăgănată, iar cei vinovaţi cu adevărat trebuie pedepsiţi. Dar mi se pare că cea mai simplă cale pentru o guvernare de a învinge mişmaşurile e ca reprezentanţii acestei guvernări să fie curaţi, să nu facă mişmaşuri. Dacă noua putere vrea să anihileze corupţia, ea însăşi trebuie să se ferească de corupţie ca dracul de tămâie. Altminteri toată agitaţia procurorilor va fi în van. Să sperăm că lucrurile se vor schimba peste o vreme”, a conchis comentatorul.

#guvernare #operatiuni #procurori

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.