„Noii guvernanţi dau impresia că încearcă din răsputeri să-şi respecte promisiunile din campania electorală, acelea de a anihila corupţia şi mişmaşurile. Şi nu e vorba numai de cercetarea celor foşti 13 deputaţii acuzaţi de îmbogăţire ilicită. Se munceşte pe toate palierele, aşa cum am mai remarcat deunăzi. După ce au vizitat o Agenţie de Turism bănuită de mişmaşuri, ofițerii CNA și procurorii anticorupție au descins la Centrul de Sanatate Stăuceni care, se presupune, elibera certificate false de vaccinare. Patru medici din cadrul instituției sunt bănuiți de trafic de influență. Tot în zilele astea au fost reţinuţi doi angajaţi ai IGP Hânceşti bănuiţi de extorcarea sumei de 8500 lei. Asistăm parcă la o ofensivă de amploare împotriva corupţiei”. Despre asta scrie comentatorul Iulian Ciocan de la Europa Liberă în analiza sa recentă „Caravana mişmaşurilor şi hoţiei are probleme?”.

„Mulţi se întreabă dacă noii guvernanţi vor reuşi să facă ceea ce nu au reuşit precedenţii conducători timp de 30 de ani, dacă vor reuşi adică să anihileze în linii mari corupţia şi hoţia. E greu de spus. Caravana mişmaşurilor merge mai departe chiar şi în aceste zile în care procurorii descind la diferite instituţii şi organizaţii, mai cu seamă în zonele mai îndepărtate de ochii procurorilor. Iată bunăoară la Mărculeşti au fost furate 2 kilometri de fire electrice al căror preţ e de vreo 66 mii lei. Iar hoţii nu au fost prinşi. Iar într-un sat din raionul Hânceşti, nişte hoţi au furat 80 mii de lei dintr-o casă”, explică Iulian Ciocan.

Potrivit acestuia, „multe vor depinde, desigur, de cât de serioasă e în realitate dorinţa guvernanţilor de a învinge neregulile”.

„Finalizarea dosarelor nu trebuie tărăgănată, iar cei vinovaţi cu adevărat trebuie pedepsiţi. Dar mi se pare că cea mai simplă cale pentru o guvernare de a învinge mişmaşurile e ca reprezentanţii acestei guvernări să fie curaţi, să nu facă mişmaşuri. Dacă noua putere vrea să anihileze corupţia, ea însăşi trebuie să se ferească de corupţie ca dracul de tămâie. Altminteri toată agitaţia procurorilor va fi în van. Să sperăm că lucrurile se vor schimba peste o vreme”, a conchis comentatorul.

#guvernare #operatiuni #procurori

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.