Parlamentul European a aprobat miercuri un proiect legislativ ce interzice, începând cu anul 2035, comercializarea vehiculelor noi care emit dioxid de carbon, ceea ce ar putea însemna sfârşitul vânzării pe piaţa UE a maşinilor noi cu motoare cu combustie internă, relatează agenţia DPA, citată de Agerpres. Mai exact, începând cu anul 2035, nu se vor mai putea vinde mașini care au motorul pe benzină sau motirină.

Vor urma discuții aprinse

Parlamentul European nu are putere de decizie, iar proiectul adoptat are este momentan doar o recomandare. Acesta va fi discutat în Consiliul Comisiei Europene unde sunt reprezentate statele membre. Este posibil ca textul legislativ să mai sufere modificări. Germania a declarat în repetate rânduri că se opune unei astfel de măsuri. Și alte state membre vor avea cu siguranță obiecții.

Documentul face parte din pachetul legislativ european menit să combată schimbările climatice, denumit „Fit for 55“ şi al cărui obiectiv este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, faţă de nivelul anului 1990, şi atingerea neutralităţii climatice până în anul 2050.

Transportul a fost sursa a circa un sfert din totalul de emisii de CO2 din UE în 2019. Dintre acestea, 71,7% au provenit din transportul rutier, conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, publicat pe site-ul Parlamentului European.

Cât de poluant este transportul rutier

Sectorul transporturilor este singurul în care emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în ultimele trei decenii, creșterea fiind de 33,5% între 1990 și 2019.

Predicțiile momentului estimează scăderea emisiilor nocive din sectorul transporturilor până în 2050 la doar 22%, mult sub ambițiile actuale.

Există două modalități de reducere a emisiilor de CO2 la mașini: eficientizarea acestora sau schimbarea combustibilului. În 2019, majoritatea transportului rutier din Europa a folosit motorină (66,7%), urmat de benzină (24,55%).

Mașinile electrice câștigă totuși teren. Acestea au reprezentat 11% din totalul autovehiculelor nou înmatriculate în 2020. Vânzările de vehicule electrice (complet electrice sau plug-in hibride) au crescut masiv din 2017 și s-au triplat în 2020 când obiectivele actuale de CO2 au început să se aplice, se mai arată în raportul menționat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#automobile #legislativ european #UE

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.