Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) anunță că a fost constituită o Comisie ad-hoc de disciplină pentru examinarea sesizării privind pretinse abateri disciplinare atribuite fostului procuror general interimar, Dumitru Robu. Potrivit CSP, Comisia a fost creată ca urmare a unei sesizări înaintate de trei membri ai Consiliului.

În cadrul ședinței din 24 decembrie, după verificarea sesizării, Comisia ad-hoc a decis să propună încetarea procedurii disciplinare inițiate în privința lui Dumitru Robu. Decizia a fost motivată de intervenirea termenului de prescripție a răspunderii disciplinare, fără a se intra în examinarea pe fond a faptelor reclamate.

Totodată, CSP precizează că membrii Alexandru Postica și Octavian Iachimovschi urmează să expună o opinie concordantă asupra acestei decizii.

Comisia ad-hoc a fost constituită din Alexandru Postica, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (propus de CSM), Roman Scripnic, consilier în cabinetul ministrului Justiției (propus de Ministerul Justiției), Larisa Miculeț, consilier al Președintelui Republicii Moldova pentru relațiile cu cetățenii din țară și diasporă (propusă de Președinte), Octavian Iachimovschi, magistru în drept (propus de Dumitru Robu), și Ivan Rapeșco, procuror în cadrul Procuraturii Criuleni (propus de CSP).

Decizia Comisiei ad-hoc poate fi contestată de autorul sesizării la Consiliul Superior al Procurorilor, în termenul și condițiile prevăzute de legislația în vigoare.

CONTEXT

Procurorul Vladislav Căruceru a depus plângere pe numele lui Dumitru Robu. Acesta susține că a fost responsabil de instrumentarea a două cauze penale în care erau vizate și acțiunile lui Robu. Ajuns interimar la șefia instituției, Dumitru Robu i-ar fi retras din procedură lui Căruceru aceste cauze penale. Unele ar fi rămas „să se prăfuiască la procuratură” și astăzi, iar persoanele vizate în altele au fost scoase de sub urmărirea penală. Mai mult, Căruceru spune că Robu a început să se răzbune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSP #Dumitru Robu #sanctiune

Președinta Maia Sandu explică de ce promisiunile privind majorarea salariilor profesorilor sunt acum dificil de realizat. Șefa statului a declarat la postul public de radio că autoritățile nu puteau anticipa, la începutul anului 2026, o serie de evenimente care aveau să afecteze economia și finanțele publice.

„Statul nu avea de unde să știe în ianuarie că va fi războiul din Iran, că vor crește iarăși prețurile la resursele energetice, că nu va reuși să promoveze o variantă mai ambițioasă a politicii fiscale”, a declarat Maia Sandu.

Potrivit președintei, pentru ca statul să poată majora salariile, trebuie mai întâi să colecteze suficiente venituri la buget. Într-o perioadă marcată de incertitudini, însă, prognozele privind veniturile pot fi date peste cap.

„Trebuie să aduni bani la buget ca să poți să îi împarți după asta. Și dacă nu reușești să îi aduni, sau dacă aduni mai puțin, atunci lucrurile se întâmplă mai altfel decât planifici la începutul anului”, a explicat șefa statului.

Maia Sandu susține că situația este complicată de incertitudinea economică, deoarece autoritățile pot estima mai ușor cheltuielile decât veniturile pe care le va avea statul: „Pe cheltuieli e clar că știi cât vrei să dai, e mai greu să știi ce venituri vei avea”, a spus ea.

În același timp, președinta afirmă că profesorii au motive să aștepte majorările salariale și că Guvernul trebuie să găsească soluții.

„Sigur că oamenii așteaptă aceste majorări și ei sunt îndreptățiți să aștepte aceste majorări. Eu sper că Guvernul va veni cu niște soluții care sunt bune sau suficient de bune pentru toți cei care au nevoie de aceste majorări acum, nu peste jumătate de an”, a conchis președinta.

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) din Republica Moldova a anunțat oficial începerea unor acțiuni de protest organizate, prima manifestație fiind programată pentru miercuri, 19 august 2026, în fața Guvernului de la Chișinău, din cauza amânării majorărilor salariale promise pentru 1 septembrie. Sindicaliștii acuză Executivul de încălcarea angajamentelor luate în cadrul reformei bugetar-fiscale și avertizează că, în lipsa unei decizii favorabile, acțiunile vor escalada pe parcursul întregii toamne.