Comisia de la Veneția i-a cerut marţi, 13 iunie curent, Ucrainei să nu pună în aplicare legea cu privire la oligarhi. La iniţiativa preşedintelui ucrainean, Vladimir Zelenski, Parlamentul a adoptat, în septembrie 2021, o lege anti-oligarhi, oamenii de afaceri foarte bogaţi acuzaţi de exploatarea economiei Ucrainei şi de influenţarea presei, şi a clasei politice din ţară.

Însă Comisia de la Veneţia, organismul consultativ al Consiliului Europei care se pronunţă asupra proiectelor legislative sau legilor deja în vigoare din cele 46 de ţări membre, a apreciat că măsurile adoptate de Kiev „provoacă îngrijorări grave” în ceea ce priveşte conformitatea lor cu Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

„În consecinţă, Comisia de la Veneţia ajunge la concluzia că legea nu trebuie să fie aplicată în stat”, a indicat Consiliul Europei într-un comunicat.

În schimb, Comisia de la Veneția recomandă Ucrainei să-şi consolideze legislaţia în domenii precum concurenţa, combaterea corupţiei, transparenţa pieţelor publice, concentrarea media şi spălarea banilor.

În 2022, Consiliul Europei, care are 46 de state membre, a exclus Rusia ca urmare a invadării Ucrainei.

Ucraina a fost prima ţară care a adoptat o legislaţie specifică de deoligarhizare.

Comisia de la Veneția a avut o opinie similară, în luna martie, și în cazul Republicii Moldova privind legea deoligarhizării prezentată de autoritățile de la Chișinău, Comisia arătând că aceasta conține o serie de îmbunătăţiri faţă de legile similare din care s-au inspirat autoritățile moldovene, dar că unele prevederi pot duce la încălcarea drepturilor omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#comisia de la veneția #deoligarhizare #oligarhi #Ucraina #Vladimir Zelenski

Securitatea energetică a Republicii Moldova nu poate fi asigurată fără cooperarea cu statele vecine, România și Ucraina. Ministrul energiei, Dorin Junghietu, a menționat că experiența ultimilor ani a demonstrat importanța colaborării regionale, atât pentru diversificarea surselor de aprovizionare, cât și pentru dezvoltarea unui sistem energetic competitiv. Declarațiile au fost făcute la cea de-a cincea ediție a conferinței „Energy Transition Agenda”, transmite IPN.

Ministrul a subliniat că tranziția energetică nu se oprește la frontierele naționale, iar dezvoltarea interconexiunilor cu țările vecine este esențială pentru consolidarea securității energetice. Potrivit acestuia, o piață regională mai bine conectată va oferi Republicii Moldova mai multe opțiuni de aprovizionare cu energie.

Totodată, oficialul a precizat că autoritățile își propun să cupleze piața națională de energie electrică cu cea europeană până în 2028. Acest obiectiv ar urma să faciliteze accesul la o piață mai mare și să contribuie la diversificarea posibilităților de aprovizionare.

În același timp, președinta Consiliului de administrație al Moldelectrica, Corina Popescu, a declarat că dezvoltarea rețelelor electrice trebuie însoțită de soluții de stocare și de producere a energiei regenerabile. Potrivit acesteia, bateriile nu sunt suficiente de unele singure, fiind necesară dezvoltarea centralelor hibride, care combină producerea energiei cu stocarea acesteia.

La rândul său, directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, Alexei Taran, a precizat că în acest sens instituția a modificat modul de aprobare a investițiilor pentru a susține viabilitatea economică a operatorilor de sistem. Astfel, ANRE permite recunoașterea investițiilor în scopuri tarifare pe etape, facilitând realizarea treptată a proiectelor de dezvoltare a infrastructurii energetice.

În acest an, conferința de la Chișinău este axată atât pe proiectele naționale, cât și internaționale, îmbinând experiența specialiștilor naționali cu cea a experților din statele vecine. Participanții discută despre colaborarea energetică dintre țările din regiune, dezvoltarea rețelelor electrice, interconectarea lor și protejarea sistemului energetic împotriva atacurilor cibernetice.