Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Comisia Europeană a pregătit răspunsul la tarifele lui Trump. Propunerile de retorsiune pentru importurile SUA

07 Apr. 2025, 22:28
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
07 Apr. 2025, 22:28 // În Lume //  Ana Panaguța

Comisia Europeană a propus luni, 7 aprilie curent, impunerea unor tarife de retorsiune de 25% pentru o serie de produse americane, ca răspuns la tarifele impuse de preşedintele Donald Trump oţelului şi aluminiului, potrivit unui document consultat de Reuters, transmite stirileprotv.ro.

Conform documentului, o parte dintre aceste tarife vor intra în vigoare începând cu 16 mai, iar restul la 1 decembrie.

Iniţial, Comisia lua în considerare includerea bourbonului pe lista de produse vizate, însă acesta a fost eliminat din varianta finală.

Trump critică Europa și cere negocieri

„Europa a făcut o avere pe spinarea noastră. Europa e mai mică, dar ne-a tratat foarte, foarte rău. Ei vin la masa negocierilor, vor să discute, dar nu se poate discuta decât dacă ne plătesc o mulțime de bani anual. Vreau să rezolv problema deficitului pe care îl avem cu China, cu Uniunea Europeană și cu alte țări. Ei vor trebui să facă la fel și dacă vor să stea de vorbă, eu sunt deschis la discuții”, a menționat Donald Trump, președintele SUA.

Comisia Europeană vrea negocieri, dar a pregătit o ripostă.

„Pot doar să le spun partenerilor europeni că trebuie să rămânem uniți. Dacă încercați să rezolvați problema pe cont propriu, nu veți avea succes”, a declarat Robert Habeck, ministrul german al Economiei.

„Spun că este un război comercial. Trebuie să-l confruntăm, dar este real, este acum. Ceea ce trebuie să facem este să negociem o revenire la situația de dinainte – acesta este scopul nostru final”, a afirmat Laurent Saint-Martin, ministrul francez pentru comerț extern.

Pe lista mărfurilor americane propuse să fie taxate figurează produse cu puternic impact economic: carne, cereale, vinuri, lemn, articole vestimentare, dar și produse de consum aparent banale, precum gumă de mestecat, ață dentară, aspiratoare și hârtie igienică – o selecție atent calibrată pentru a atinge puncte sensibile din economia americană.

„Ne vom concentra cu toată atenția asupra celor 83% din comerțul global care se desfășoară dincolo de Statele Unite. Oportunități imense”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

În paralel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, poartă discuții separate cu directori executivi din industria oțelului, auto și farmaceutică, pentru a evalua impactul tarifelor lui Trump și pentru a decide următorii pași.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.