Comisia Europeană a trimis spre aprobare țărilor UE cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului pornit în Ucraina, a declarat reprezentantul CE Eric Mamer într-un briefing. UE se va concentra pe implementarea efectivă a sancțiunilor și pe lupta împotriva eschivării de la acestea.

„Acest pachet se va concentra pe aplicarea sancțiunilor, eficacitatea acestora și modul în care prevenim eschivarea”, a spus el citat de AFP.

De la începutul invaziei ruse, UE a introdus 10 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei. Acestea au afectat Banca Centrală și rezervele sale, industria bancară, industrială, aviație și alte industrii, mari oameni de afaceri ruși, oficiali și personalități publice, o gamă largă de importuri și exporturi. Ultimul, al zecelea pachet de sancțiuni, a fost introdus la sfârșitul lunii februarie. Măsurile restrictive, în special, au extins interdicția privind exportul de bunuri și tehnologii industriale în Rusia.

Bruxelles a început să pregătească cel de-al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei la începutul primăverii. În martie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acesta va avea ca scop în primul rând combaterea eschivării de la măsurile restrictive. „UE colaborează cu SUA, Canada, Marea Britanie, Japonia și alte țări pentru a impune sancțiuni și pentru a colecta informații despre încercările de eludare a acestora”, a declarat comisarul european pentru stabilitate financiară, Mairead McGuinness, în aprilie.

Detalii despre noile sancțiuni din UE nu au fost dezvăluite. Potrivit Bloomberg, acestea pot afecta tranzitul unei game largi de mărfuri către țări terțe prin Rusia. În plus, este planificată includerea de noi companii în listele de sancțiuni, a indicat agenția. Comisia Europeană dorește să obțină un mecanism care să blocheze exportul de mărfuri către țări terțe, ca parte a prevenirii Moscovei de a se eschiva de la sancțiuni, a scris DPA. Bruxelles are în vedere și sancțiuni împotriva companiilor chineze care, conform UE, furnizează Rusiei echipamente, presupuse folosite în scopuri militare, a informat Financial Times.

Rusia a numit în mod repetat sancțiunile ilegitime, deoarece sunt introduse fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU. Speranța Occidentului că economia Rusiei se va prăbuși nu este justificată, a subliniat președintele rus Vladimir Putin. Ministrul rus de Finanțe Anton Siluanov și-a exprimat în aprilie opinia conform căreia UE și-a epuizat capacitatea de a impune sancțiuni dureroase împotriva Moscovei.

#Comisia Europeană #Rusia #sanctiuni

Republica Moldova și Ucraina nu au ajuns la un acord privind cantitatea de apă care urmează să fie deversată din lacul de acumulare Novodnistrovsk către Republica Moldova. Partea moldovenească avertizează că o reducere bruscă a debitului, care în prezent este de 60 m³/s, ar putea afecta situația hidrologică în aval.

În cadrul ședinței Comisiei Nistrene, partea ucraineană a propus inițial ca în Republica Moldova să fie deversat doar volumul de apă care intră în lac, în medie aproximativ 22 m³/s. După discuții, Ucraina a acceptat majorarea debitului, însă nivelul propus nu a fost considerat suficient pentru a ajunge la un acord.

În aceste condiții, partea moldovenească a cerut amânarea ședinței și reluarea discuțiilor în următoarele zile.

Problema debitului Nistrului apare pe fondul secetei severe și al scăderii rezervelor de apă din bazin, iar Republica Moldova a instituit stare de alertă hidrologică la 28 iulie. De la începutul crizei, debitul de apă deversat din lacul Novodnistrovsk a fost redus de trei ori. La 31 iulie, acesta a scăzut de la 100 la 85 m³/s, pe 11 august a fost redus la 75 m³/s, iar la începutul lunii septembrie a ajuns la nivelul actual de 60 m³/s.