În plină criză a energiei, Comisia Europeană a prezentat miercuri, 13 octombrie, un set de măsuri pe care le sugerează statelor membre pentru a amortiza impactul creşterii preţurilor la nivel mondial.

Măsurile sunt doar temporare, până când va fi depăşită perioada de criză. Printre măsuri se numără sprijinul de urgenţă pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi şi reduceri specifice în materie de taxe şi impozite. Potrivit raportului Comisiei Europene, perioada de criză energetică va dura pe tot parcursul acestei ierni.

„Creşterea preţurilor la energie la nivel mondial reprezintă o preocupare serioasă pentru UE. Comisia ajută statele membre să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul acestei creşteri asupra gospodăriilor şi a întreprinderilor în această iarnă. În acelaşi timp, identificăm alte măsuri pe termen mediu pentru a ne asigura că sistemul nostru energetic este mai rezilient şi mai flexibil pentru a face faţă eventualelor volatilităţi cu care ne-am putea confrunta în viitor, pe parcursul tranziţiei. Situaţia actuală este excepţională, iar piaţa internă a energiei a funcţionat bine în ultimii 20 de ani. Însă trebuie să fim siguri că va continua să funcţioneze şi în viitor, transformând în realitate ţintele Pactul verde european, consolidându-ne independenţa energetică şi îndeplinind obiectivele pe care ni le-am fixat în materie de climă”, a declarat Kadri Simson, comisarul european pentru energie.

Conform Comisiei Europene, setul de măsuri va permite un răspuns coordonat al statelor membre pentru a proteja categoriile de populaţie vulnerabile. Măsurile sunt concepute „pentru a răspunde nevoilor pe termen scurt de reducere a costurilor energiei pentru gospodării şi întreprinderi, fără a afecta piaţa internă a energiei din UE sau tranziţia verde pe termen mediu”, se mai arată în comunicatul Comisiei Europene.

Kadri Simson, comisarul european pentru energie, va prezenta în perioada următoare setul de măsuri deputaţilor din Parlamentul European. Prezentarea ar urma să aibă loc pe 14 octombrie, iar pe 18 octombrie măsurile vor fi prezentate miniştrilor Economiei.

Liderii europeni urmează apoi să discute despre preţurile energiei în cadrul viitorului Consiliu European din 21-22 octombrie. Comisia va continua dialogul cu administraţiile naţionale, cu industria, cu grupurile de consumatori şi cu partenerii internaţionali pe această temă importantă şi este pregătită să răspundă oricăror solicitări suplimentare din partea statelor membre.

#Comisia Europeană #criza energetică #UE

Kelemen Hunor este luat în calcul pentru funcția de premier al României, în contextul consultărilor politice care urmează să aibă loc la Palatul Cotroceni. Potrivit Antena3, liderul UDMR ar putea fi una dintre variantele discutate pentru formarea unui nou Guvern.

Kelemen Hunor a avut în această perioadă un rol de intermediere între formațiunile politice implicate în negocieri, inclusiv între PSD și PNL, dar și în relația cu președintele Nicușor Dan.

Potrivit calculelor prezentate, un guvern condus de Kelemen Hunor și format din miniștri PSD și UDMR ar putea obține o majoritate parlamentară, dacă ar beneficia și de susținerea PNL.

În acest scenariu, PSD ar avea 127 de voturi, PNL – 76, UDMR – 31, iar grupul minorităților – 17. La acestea s-ar adăuga voturi de la grupul UPR, condus de Victor Ponta, grupul Pace și parlamentarii neafiliați. Totalul estimat ar ajunge la 301 voturi, peste pragul de 233 necesar pentru învestirea Guvernului.

Calculul depinde însă de poziționarea PNL. Potrivit informațiilor prezentate, liberalii ar putea susține o asemenea formulă dacă aceasta ar continua reformele începute de Ilie Bolojan.

Alte variante analizate ar avea, în schimb, dificultăți în obținerea unei majorități. Alexandru Nazare ar acumula, potrivit acelorași surse, aproximativ 209 voturi, sub necesarul de 233.

Pentru Sigfrid Mureșan, calculul prezentat indică 169 de voturi, în timp ce Sorin Grindeanu ar ajunge la aproximativ 218 voturi, de asemenea insuficiente pentru învestire.

Decizia finală îi aparține președintelui Nicușor Dan, care urmează să aibă consultări cu partidele parlamentare pentru identificarea unei soluții de formare a Guvernului. În negocieri este luată în calcul inclusiv varianta unui premier independent.