Comisia Europeană a achitat marți, 21 martie curent, o a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din pachetul de asistență financiară destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană urmărește să ajute Kievul să-și acopere nevoile imediate de finanțare în 2023.

Conform unui comunicat al instituției, acest sprijin va ajuta Ucraina să continue să plătească salariile și pensiile și să mențină în funcțiune serviciile publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele relocate.

De asemenea, va permite Ucrainei să asigure stabilitatea macroeconomică și să restabilească infrastructura critică distrusă de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile.

”Cea de-a doua tranșă plătită astăzi Ucrainei, în valoare de 1,5 miliarde de euro, demonstrează sprijinul ferm al UE pentru Ucraina. Țara a înregistrat progrese importante în ceea ce privește reformele transformatoare, precum cele privind statul de drept. Acest lucru va facilita, de asemenea, efortul internațional de reconstrucție și va sprijini Ucraina pe calea sa europeană”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Plata de marți are loc după ce Comisia a constatat că Ucraina a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a condițiilor de politică convenite și a respectat cerințele de raportare, care vizează asigurarea utilizării transparente și eficiente a fondurilor.

Ucraina a înregistrat progrese importante în ceea ce privește consolidarea statului de drept prin numirea unui nou șef al Biroului Național Anticorupție al Ucrainei. Stabilitatea financiară este consolidată datorită progreselor înregistrate în direcția unei mai bune supravegheri a băncilor de stat. Funcționarea sistemului de gaze va fi îmbunătățită datorită selecției unui consiliu de supraveghere al Naftogaz și va exista un climat de afaceri mai bun datorită simplificării cerințelor de acordare a licențelor și autorizațiilor.

O primă tranșă de 3 miliarde de euro în cadrul acestui pachet a fost achitată în luna ianuarie a acestui an. Comisia Europeană va continua să acorde sprijin financiar Ucrainei până la finalul acestui an prin deblocarea unor tranșe lunare de 1,5 miliarde de euro.

Sprijinul total care a luat forma de asistență macrofinanciară, inclusiv plata de astăzi, destinat Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei a ajuns la 11,7 miliarde de euro. Fondurile au fost puse la dispoziția Ucrainei sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase.

În total, de la începutul războiului, sprijinul acordat Ucrainei și ucrainenilor se ridică la aproximativ 67 de miliarde de euro.

Aceasta include sprijinul financiar, umanitar, bugetar de urgență și militar acordat Ucrainei de către UE, statele membre și instituțiile financiare europene, precum și resursele puse la dispoziție pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor ucrainenilor care fug de război în UE.

#asistenta macrofinanciara #Comisia Europeană #Ucraina

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.