Comisia Europeană a achitat marți, 21 martie curent, o a doua tranșă de 1,5 miliarde de euro din pachetul de asistență financiară destinat Ucrainei, a cărui valoare totală se ridică la 18 miliarde de euro prin care Uniunea Europeană urmărește să ajute Kievul să-și acopere nevoile imediate de finanțare în 2023.

Conform unui comunicat al instituției, acest sprijin va ajuta Ucraina să continue să plătească salariile și pensiile și să mențină în funcțiune serviciile publice esențiale, cum ar fi spitalele, școlile și locuințele pentru persoanele relocate.

De asemenea, va permite Ucrainei să asigure stabilitatea macroeconomică și să restabilească infrastructura critică distrusă de Rusia în războiul său de agresiune, cum ar fi infrastructura energetică, sistemele de apă, rețelele de transport, drumurile și podurile.

”Cea de-a doua tranșă plătită astăzi Ucrainei, în valoare de 1,5 miliarde de euro, demonstrează sprijinul ferm al UE pentru Ucraina. Țara a înregistrat progrese importante în ceea ce privește reformele transformatoare, precum cele privind statul de drept. Acest lucru va facilita, de asemenea, efortul internațional de reconstrucție și va sprijini Ucraina pe calea sa europeană”, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Plata de marți are loc după ce Comisia a constatat că Ucraina a înregistrat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a condițiilor de politică convenite și a respectat cerințele de raportare, care vizează asigurarea utilizării transparente și eficiente a fondurilor.

Ucraina a înregistrat progrese importante în ceea ce privește consolidarea statului de drept prin numirea unui nou șef al Biroului Național Anticorupție al Ucrainei. Stabilitatea financiară este consolidată datorită progreselor înregistrate în direcția unei mai bune supravegheri a băncilor de stat. Funcționarea sistemului de gaze va fi îmbunătățită datorită selecției unui consiliu de supraveghere al Naftogaz și va exista un climat de afaceri mai bun datorită simplificării cerințelor de acordare a licențelor și autorizațiilor.

O primă tranșă de 3 miliarde de euro în cadrul acestui pachet a fost achitată în luna ianuarie a acestui an. Comisia Europeană va continua să acorde sprijin financiar Ucrainei până la finalul acestui an prin deblocarea unor tranșe lunare de 1,5 miliarde de euro.

Sprijinul total care a luat forma de asistență macrofinanciară, inclusiv plata de astăzi, destinat Ucrainei de la începutul războiului de agresiune al Rusiei a ajuns la 11,7 miliarde de euro. Fondurile au fost puse la dispoziția Ucrainei sub formă de împrumuturi extrem de avantajoase.

În total, de la începutul războiului, sprijinul acordat Ucrainei și ucrainenilor se ridică la aproximativ 67 de miliarde de euro.

Aceasta include sprijinul financiar, umanitar, bugetar de urgență și militar acordat Ucrainei de către UE, statele membre și instituțiile financiare europene, precum și resursele puse la dispoziție pentru a ajuta statele membre să răspundă nevoilor ucrainenilor care fug de război în UE.

#asistenta macrofinanciara #Comisia Europeană #Ucraina

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.