Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri, 10 septembrie curent, în primul său discurs privind Starea Uniunii din cel de-al doilea mandat, că executivul european va propune un pachet de măsuri punitive împotriva Israelului, care include suspendarea sprijinului bilateral, sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți, precum și o suspendare parțială a Acordului de asociere pe partea comercială pe fondul crizei umanitare dezastruoase din Fâșia Gaza și a acțiunilor din teritoriile palestinene ocupate.

„Ceea ce se întâmplă în Gaza a zdruncinat conștiința lumii. Oameni uciși în timp ce așteptau să primească mâncare. Mame care își țin copiii fără viață în brațe. Aceste imagini sunt pur și simplu îngrozitoare”, a declarat von der Leyen în fața eurodeputaților, într-un hemiciclu în care europarlamentarii de stânga, inclusiv cei din grupurile S&D, Verzii și Stânga, poartă haine roșii în plen pentru a-și arăta sprijinul față de Gaza. Ea a adăugat că „foametea provocată de om nu poate fi niciodată o armă de război, iar „de dragul copiilor și în numele umanității, acest lucru trebuie să înceteze”.

Ea a condamnat și „sufocarea financiară a Autorității Palestiniene”, planurile de colonizare în zona E1 și „acțiunile și declarațiile celor mai extremiști miniștri din guvernul israelian, care incită la violență”, avertizând că acestea „indică o încercare clară de a submina soluția bazată pe coexistența a două state”.

Von der Leyen a precizat că sprijinul bilateral pentru Israel va fi suspendat, dar colaborarea cu societatea civilă israeliană și cu instituții precum Yad Vashem va continua. Totodată, Comisia va propune Consiliului „sancțiuni împotriva miniștrilor extremiști și a coloniștilor violenți” și „o suspendare parțială a Acordului de Asociere în ceea ce privește aspectele legate de comerț”.

Șefa CE a mai anunțat că luna viitoare va fi înființat un Grup al donatorilor pentru Palestina – inclusiv un instrument dedicat reconstrucției Fâșiei Gaza, într-un efort internațional împreună cu partenerii regionali.

Totodată, von der Leyen a reafirmat că Europa rămâne „o prietenă de lungă durată a poporului israelian”, condamnând atacurile Hamas din 7 octombrie 2023 și cerând eliberarea imediată a ostaticilor. „Hamas nu își poate reclama vreodată o legitimitate – nici acum, nici în viitor”, a spus ea.

„Obiectivul Europei a rămas neschimbat: o securitate reală pentru Israel și un prezent și un viitor sigur pentru toți palestinienii. Trebuie să existe un acces nerestricționat la ajutoarele umanitare, sub toate formele. Și trebuie să intre în vigoare o încetare imediată a focului”, a subliniat von der Leyen, concluzionând cu faptul că „pe termen lung, singurul plan realist de pace este unul bazat pe două state, care conviețuiesc în pace și securitate”.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține primul său discurs privind starea Uniunii de la realegerea sa în funcție și al cincilea de când s-a instalat la Berlaymont, în 2019. În intervenția sa, șefa Comisiei Europene face bilanțul activității de la începutul noului mandat și trasează direcțiile de acțiune pentru viitor.

Temele centrale includ relațiile transatlantice și acordul comercial cu Statele Unite, sprijinul continuu pentru Ucraina în fața agresiunii Rusiei, consolidarea apărării și securității europene, pregătirea viitorului buget multianual al Uniunii post-2027, prosperitatea și competitivitatea durabilă, tranziția verde și digitală, precum și protejarea democrației și a valorilor fundamentale.

Dezbaterea anuală privind starea Uniunii oferă eurodeputaților ocazia să evalueze activitatea Comisiei și să își exprime propriile priorități politice pentru anul următor, contribuind astfel la conturarea direcțiilor strategice ale Uniunii.

Potrivit unei evaluări a Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), din cele 255 de inițiative anunțate de Comisia Europeană începând cu 1 ianuarie 2025, în cadrul celor șapte priorități strategice din programul său pentru actualul mandat (2024–2029), 163 au fost deja propuse, însă doar 16 au fost adoptate de co-legiuitori. Alte 147 de propuneri se află încă în curs de negociere între Parlament și Consiliu, dintre care 101 evoluează în ritm normal, 24 sunt aproape de adoptare, iar 22 sunt blocate sau înaintează foarte lent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Gaza #Israel

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.