Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus miercuri adăugarea a circa 200 de persoane pe lista de sancţiuni adoptate de UE contra Rusiei după agresiunea contra Ucrainei, noul pachet de sancţiuni, al nouălea, urmând să includă de asemenea armata şi industria de apărare rusă şi încă trei bănci ruseşti, transmite AFP, scrie agerpres.ro.

”Cele opt pachete de sancţiuni adoptate până în prezent fac deja rău (Rusiei n.red). Dar astăzi creştem presiunea” ca răspuns la războiul din Ucraina, a declarat Von der Leyen.

Noul pachet de sancţiuni, care necesită aprobarea celor 27 de state membre ale UE, include ”forţele armate ruse, precum şi ofiţeri, întreprinderi din industria de apărare” rusă şi politicieni, detaliază şefa Comisiei. Potrivit acesteia, este vorba despre persoane care au jucat un rol cheie în ”loviturile cu rachete ruseşti”, în ”răpirea copiilor ucraineni duşi în Rusia” sau în ”furtul de produse agricole ucrainene”.

Bruxellesul mai propune şi sancţionarea a trei noi bănci ruseşti, impunând în special o interdicţie totală asupra tranzacţiilor Băncii regionale de dezvoltare ruse, ”pentru a paraliza şi mai mult maşina financiară” a preşedintelui rus Vladimir Putin.

Sancţiunile propuse contra armatei şi industriei militare urmăresc, potrivit Ursulei von der Leyen, consolidarea restricţiilor asupra achiziţiei de produse cu dublă întrebuinţare, civilă şi militară, precum şi de componente electronice şi informatice, substanţe chimice şi agenţi neurotoxici.

Propunerea privind noul pachet de sancţiuni vine la două zile după intrarea în vigoare a unui embargo instituit de UE asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă. De asemenea, în coordonare cu statele din G7, ţările UE au definitivat vineri un acord ce prevede plafonarea preţului petrolului pe care Rusia îl va livra statelor terţe la 60 de dolari barilul, măsură care se va aplica prin impunerea ei companiilor ce furnizează servicii de transport maritim sau de asigurări pentru livrarea acestui petrol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderarea Transnistriei la Rusia #Comisia Europeană #Rusia #sanctiuni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.