Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat miercuri, 17 ianuarie curent, în plenul Parlamentului European, că va demara un proiect privind reformarea internă a Uniunii Europene și pregătirea acesteia pentru o “Uniune compusă din peste 30 de state membre”.
Șefa executivului european a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, în cadrul unei dezbateri cu eurodeputații privind concluziile Consiliului European din 14-15 decembrie 2023 și pregătirea Consiliului European special din 1 februarie, reuniune generată, între altele, de refuzul Ungariei lui Viktor Orban din luna decembrie de a aproba revizuirea bugetului european 2021-2027 și sprijinul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Cu toate acestea, premierul maghiar s-a abținut de la vot privind integrarea europeană a Ucrainei, iar liderii europeni au putut adopta decizia deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și cu Republica Moldova.
“Sunt mândră că Uniunea noastră a răspuns apelului din partea Ucrainei. Acum trebuie să dăm curs situației politice și deciziei pe care am luat-o la Consiliul European”, a spus von der Leyen.
Ea a precizat că în pregătirea negocierilor de aderare, Comisia Europeană începe procesul de examinare și definire a cadrului de negociere.
“Între timp, vom începe, de asemenea, să lucrăm la propriile noastre reforme pentru a ne pregăti pentru o Uniune cu peste 30 de state membre“, a precizat șefa executivului european, precizând că luna viitoare Comisia Europeană va reprezenta o comunicare în acest sens.
La ultimul Consiliu European, liderii statelor membre ale Uniunii Europene, profitând de faptul că premierul maghiar s-a abținut de la vot privind integrarea europeană a Ucrainei, au putut adopta decizia deschiderii negocierilor de aderare cu Ucraina și cu Republica Moldova. De asemenea, au decis lansarea negocierilor de aderare și cu Bosnia și Herțegovina, atunci când vor fi îndeplinite criteriile necesare, au acordat statut de candidat Georgiei și au confirmat angajamentul colectiv față de un viitor în care toți cei șase parteneri din Balcanii de Vest să facă parte din Uniunea Europeană.
“Cum va funcționa în practică o Uniune formată din peste 30 de țări? Numai noi, în interiorul Uniunii Europene, putem răspunde la această întrebare“, a mai adăugat von der Leyen.
La Consiliul European din decembrie 2023 liderii europeni au decis că, în perspectiva unei Uniuni și mai extinse, “atât viitoarele state membre, cât și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”. De asemenea, șefii de stat și de guvern au stabilit că “lucrările pe ambele planuri ar trebui să înainteze în paralel“, disipând astfel scenarii care susțineau o abordare graduală, cu reformarea internă a UE mai întâi și extinderea Uniunii după ce blocul instituțional european va fi pregătit.
Ursula von der Leyen a apreciat, în acest sens, poziția Parlamentului European, subliniind că “acest parlament a înaintat idei îndrăznețe privind reforma tratatelor”.
Cu o majoritate firavă, Parlamentul European a adoptat în noiembrie anul trecut o rezoluție prin care a solicitat liderilor statelor UE să convoace o convenție pentru revizuirea tratatelor, dar și un sistem mai bicameral cu Consiliul și dreptul de a propune președintele Comisiei Europene. Parlamentul a mai solicitat și modificări ample ale tratatului, votând propuneri pentru evitarea blocajelor în cadrul Consiliului European prin utilizarea majorității calificate în detrimentul dreptului de veto.
“Luna viitoare, Comisia va expune ideile noastre într-o comunicare către Parlamentul European și Consiliu, înaintea discuției liderilor organizată de președinția belgiană“, a conchis Ursula von der Leyen.
De altfel, președinta Comisiei Europene a folosit, în luna septembrie, prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.
În prezent, Belgia deține președinția semestrială a Consiliului UE, ceea ce înseamnă că are un rol principal în organizarea reuniunilor UE și în stabilirea priorităților politice ale Uniunii Europene. Pe agenda summit-urilor europene de până la alegerile europene, figurează și un summit al șefilor de state sau de guverne în perioada 17-18 aprilie care ar putea fi consacrat problematicii extinderii și reformei UE, mai ales că liderii europeni trebuie să adopte până la debutul noului mandat al instituțiilor UE și agenda strategică 2024-2029.
Liderii statelor membre ale UE au făcut deja un pas semnificativ cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada din octombrie 2023 s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”. În ceea ce o privește, România a punctat că susține un proces paralel al avansării extinderii și al eficientizării funcționării UE, în limitele actuale ale tratatelor.
