Comisia Europeană va produce o „trusă de unelte” cu măsuri pe care statele membre UE le pot folosi pentru a gestiona creșterea prețurilor la energie fără a încălca regulile pieței europene de energie, potrivit comisarului european pentru Energie, transmite Reuters citat de Digi24.ro.

Potrivit sursei, prețurile la energie în Europa au crescut vertiginos în acest an în unele țări precum Spania, urcând până la de trei ori mai mult, în principal alimentate de prețul mai mare la gazele naturale folosite pentru generarea de curent și căldură, pe lângă producția scăzută de energie regenerabilă și costurile mai mari per emisii de carbon la nivelul UE.

Comisarul european pe Energie, Kadri Simson, a spus că Bruxelles-ul va produce un ghid pentru a ajuta țările în gestionarea creșterilor de prețuri din săptămânile următoare.

„Am propus astăzi miniștrilor să compună o trusă de unelte mai structurată, despre care credem că va fi folositoare tuturor statelor membre pentru a gestiona situația actuală”, a spus Simson miercuri, după întâlnirea miniștrilor de Energie din statele membre UE.

Trusa de unelte va ajuta Guvernele să navigheze opțiuni pentru a răspunde rapid la creșterile bruște de prețuri în cadrul legislației UE, spune Simson, adăugând că țările pot ajusta taxa pe valoare adăugată (TVA) și accizele sau pot folosi sprijinul direct pentru a apăra consumatorii de costurile ridicate.

Prețurile europene de referință au crescut cu mai mult de 250% din ianuarie, vârfurile fiind atinse în contextul în care economiile de la nivel global s-au redeschis după restricțiile Covid-19, fiind o cerere mare în Asia, astfel punând presiune pe stocurile din Europa. Acest lucru a făcut valuri prin industriile dependente de gaze, care includ tot, de la generare de energie – la producători de dioxid de carbon folosit în sectorul alimentar.

Spania a condus apelurile pentru ca UE să organizeze un răspuns mai coordonat la creșterile de prețuri. Luni, Spania a cerut Comisiei să ofere opțiuni pentru cum ar trebui ca țările UE să răspundă și a sugerat reformarea pieței de electricitate a blocului comunitar.

Simson spune că modelul pieței europene de energie electrică nu a contribuit la creșterile de prețuri, și că prețul la curentul tranzacționat pe piața angro a reprezentant doar o treime din factura consumatorilor, taxele și alți factori reprezentând restul.

Apeluri pentru un răspuns coordonat

Spania, Italia, Grecia și alte state plănuiesc deja măsuri la nivel național, de la subvenții la plafonarea prețurilor, țintind să apere cetățenii de costurile ridicate, în contextul în care economiile se recuperează de pe urma pandemiei de Covid-19.

Germania a precizat că nu vede necesară o intervenție a guvernului pentru a contracara prețurile mai mari la gaze.

Îngrijorările privind costurile mai mari la energie ar putea încuraja oponenții planului întocmit de Comisie să lanseze o nouă piață de carbon pentru sectorul construcțiilor și transporturilor, o acțiune despre care unele state membre UE și unii legiuitori au avertizat că va scumpi facturile consumatorilor.

Analiștii au spus că prețurile în creștere la gaze și nu prețul pe care companiile europene îl plătesc pentru permisele care acoperă emisiile de dioxid de carbon erau în principal responsabile de creșterea costurilor la electricitate.

Bruxelles-ul a spus că prețurile mai mari ar trebui să încurajeze statele să-și grăbească ritmul tranziției dinspre combustibilii fosili.

„Trebuie să facem pași decisivi în direcția cea bună prin folosirea resurselor noastre locale disponibile – avem nevoie de o descreștere a dependenței noastre de combustibili fosili”, spune ministrul sloven al Infrastructurii, Jernej Vrtovec, care a condus ședința miniștrilor de miercuri.

Ministrul astriac pentru climă și energie, Leonore Gewessler, a spus că o tranziție mai rapidă către energie regenerabilă ar face UE mai „rezistentă la fluctuațiile de preț pe termen lung”.

În fostul stat UE, Marea Britanie, oficialii au spus că creșterea prețurilor la gaze va forța mai mulți furnizori de energie să dea faliment și că industria trebuie să se pregătească pentru o suferință prelungită. Câțiva furnizori de energie deja au intrat în faliment.

#cresterea preturilor #energie electrica #tari UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.