Comisia specială a Camerei Reprezentanţilor care investighează violenţele produse la sediul Congresului SUA pe 6 ianuarie 2021 a aprobat emiterea unei citaţii pentru audierea fostului preşedinte Donald Trump, conform publicaţiei The Hill.

Comisia specială de investigaţii a luat în unanimitate, cu un raport de voturi de 9 la 0, decizia de convocare a lui Donald Trump la audieri.

„Este persoana aflată în centrul incidentelor produse pe 6 ianuarie 2021. Prin urmare, vrem să auzim ce spune. Comisia trebuie să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a obţine cea mai completă concluzie posibilă şi a formula recomandări astfel încât să ne asigurăm că nimic de genul a ceea ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie 2021 nu va se repeta. Trebuie să fim corecţi şi să încercăm să aflăm întregul context al dovezilor colectate. Recunoaştem faptul că citarea unui fost preşedinte este o acţiune serioasă şi extraordinară”, a declarat preşedintele Comisiei speciale de anchetă, Bennie Thompson, din cadrul Partidului Democrat.

Donald Trump a contestat imediat decizia de convocare la audieri.

„De ce nu mi-a cerut această Comisie deloc selectă să depun mărturie acum câteva luni? De ce au aşteptat până la sfârşit, până în ultimele momente ale ultimelor sesiuni? Pentru că această Comisie este un eşec total, a avut doar rolul de a diviza naţiunea”, a reacţionat Donald Trump, conform postului NBC News.

Iniţiativa de convocare a lui Trump la audieri îi aparţine vicepreşedintelui Comisiei speciale, Liz Cheney, un politician republican care îl contestă pe Donald Trump.

Este improbabil ca Donald Trump să ajungă la audieri, întrucât va contesta convocarea în instanţele judiciare, iar procedurile vor dura până după expirarea mandatului Comisiei speciale de anchetă, notează publicaţia The Hill şi site-ul Axios.com.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Însă acţiunea de convocare la audieri ar putea genera probleme suplimentare pentru fostul preşedinte republican care speră să candideze pentru un nou mandat. Dacă Trump va anunţa formal că refuză audierea, Camera Reprezentanţilor ar putea sesiza Departamentul Justiţiei pentru a reclama sfidarea Congresului. Fostul preşedinte Donald Trump a fost inculpat de Camera Reprezentanţilor pentru instigare la insurecţie, în cazul violenţelor produse la Capitoliu, dar a fost achitat de Senat în februarie 2021.

Donald Trump a fost acuzat în mod repetat că a câştigat scrutinul prezidenţial şi a încurajat, prin discursul rostit pe 6 ianuarie 2021 în faţa simpatizanţilor adunaţi în zona Eclipse din centrul Washingtonului, acţiunile violente asupra Capitoliului, în timp ce Congresul valida victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial. Violenţele produse pe 6 ianuarie 2021 la Capitoliu s-au soldat cu cinci morţi şi aproximativ 150 de răniţi, în principal în rândul forţelor de ordine. Peste 900 de persoane au fost inculpate în cadrul investigaţiilor privind aceste proteste violente.

#Donald Trump #mandat #scrutin

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cere modificarea proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, astfel încât să fie garantată ajustarea anuală a salariilor procurorilor și să fie reduse diferențele nejustificate față de judecători. Solicitarea a fost formulată după ce CSP a examinat, în ședința din 24 septembrie 2026, versiunea revizuită a proiectului de lege.

Principala nemulțumire a procurorilor vizează modul în care proiectul aplică Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 8 august 2023. Potrivit CSP, Curtea a stabilit că valoarea de referință pentru salarizarea procurorilor trebuie ajustată anual, cel puțin în funcție de rata medie anuală a inflației luată în calcul la elaborarea bugetului pentru anul următor.

CSP consideră că mecanismul prevăzut în noua versiune a proiectului nu garantează încă aplicarea efectivă a acestei decizii și cere ca regula să fie introdusă explicit în lege.

Procurorii cer salarii comparabile cu ale judecătorilor

CSP atrage atenția și asupra diferențelor salariale dintre procurori și judecători aflați pe niveluri instituționale similare. Consiliul precizează că nu solicită ca salariile să fie identice, dar susține că diferențele trebuie să aibă la bază criterii obiective, precum responsabilitatea, complexitatea și importanța funcției.

O problemă aparte este semnalată în cazul procuraturilor teritoriale. CSP susține că acestea gestionează o parte importantă a urmăririi penale și reprezintă principala cale de acces în profesia de procuror. În acest context, Consiliul propune ca funcțiile procurorilor din procuraturile teritoriale să fie încadrate la cel mult două clase de salarizare sub funcțiile corespondente din judecătoriile teritoriale.

Ce alte modificări cere CSP

Consiliul solicită și reanalizarea salarizării:

procurorilor din Procuratura Generală;
funcțiilor de conducere din oficiile teritoriale;
inspectorilor din cadrul Inspecției procurorilor;
personalului care asigură activitatea instituțiilor din sistemul justiției.

Totodată, CSP cere păstrarea unui raport echilibrat între salarizarea funcțiilor din CSP și CSM, precum și între funcțiile din Procuratura Generală și cele din Curtea Supremă de Justiție. Consiliul susține că o salarizare adecvată este necesară pentru atragerea și menținerea specialiștilor, dar și pentru stabilitatea procuraturilor și exercitarea independentă și eficientă a atribuțiilor.

CSP a menționat că este gata să colaboreze cu Ministerul Finanțelor și celelalte autorități pentru definitivarea proiectului de lege. Consiliul apreciază că versiunea revizuită a ținut cont de o parte dintre observațiile formulate anterior, însă consideră că mai sunt necesare modificări pentru ca noul sistem de salarizare să fie echitabil, coerent și predictibil.