Comitetul Național Olimpic și Sportiv (CNOS) din Republica Moldova îndeamnă parlamentarii de la Chișinău să voteze modificările care să permită publicitatea pentru pariuri sportive, document propus spre examinare de doi deputați PAS. Despre acest lucru, CNOS anunță printr-un comunicat de presă.

„Sportul de performanță are nevoie de susținere financiară considerabilă permanentă. Orice medalie olimpică presupune muncă asiduă din partea sportivilor, antrenorilor și investiții mari din partea statului și a sponsorilor. Antrenamente, cantonamente, supravegherea permanentă a medicilor sportivi, alimentație specială, vitamine și echipament sportiv. Sunt doar câteva dintre necesitățile unui sportiv de performanță. Apreciem enorm suportul pe care statul îl oferă sportului de performanță și dezvoltării mișcării olimpice, în general. Înțelegem, însă, că și capacitățile autorităților sunt limitate. În acest context, nu este deloc de neglijat suportul pe care îl oferă sponsorii, inclusiv cei care activează în domeniul pariurilor sportive. Este un sector care în toată lumea oferă sponsorizări consistente, care se materializează ulterior în medalii, inclusiv olimpice.

Considerăm că prin proiectul de lege propus de către deputații Radu Marian și Dorian Istratii, de relaxare a interdicțiilor de publicitate pentru jocurile de noroc cu risc social scăzut (loterii și pariuri), se va elimina o nedreptate față de sportul profesionist și de amatori. Aceste modificări vor garanta o creștere considerabilă a fondurilor pentru dezvoltarea sportului din Republica Moldova”, se arată în comunicatul CNOS.

Conducerea Comitetului a oferit drept exemplu practica internațională și, în special, cea a României.

„Comitetul Olimpic și Sportiv Român este finanțat, inclusiv, din veniturile din organizarea şi exploatarea pronosticurilor şi pariurilor sportive, în condiţiile legii. De asemenea, Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, a recunoscut la Forumul Integrisport 3.0, contribuţia industriei legale a jocurilor de noroc la dezvoltarea sportului național. Veniturile din pariuri sunt o sursă importantă de finanțare și pentru sportul din alte țări europene, cum ar fi și exemplul Țărilor Baltice”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că în sesiunea de toamnă, deputații urmează să examineze un proiect de lege prin care să fie relaxate restricțiile pentru publicitatea jocurilor de noroc, a menționat Igor Grosu, la RLIVE TV. Documentul este o inițiativă a președintelui Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian. Deputatul PAS a explicat că țările europene este permisă publicitatea de pariuri, inclusiv la competițiile sportive internaționale care sunt transmise în direct și pe teritoriul Republicii Moldova.

#CNOS #jocuri de noroc #publicitate

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.