Indienii au mai mult aur în casele lor decât PIB-ul Indiei, potrivit unui calcul realizat de NDTV Profit, un canal indian de știri economice și financiare. Mai exact, în gospodăriile cetățenilor din India s-ar afla bijuterii și alte obiecte din aur în valoare de 5 trilioane de dolari, în timp ce PIB-ul Indiei este estimat la 4,1 trilioane de dolari, scrie antena3.ro.

La prima vedere poate părea că indienii au multă bogăție la dispoziția lor, dar tocmai acesta este paradoxul aurului într-o țară în care acest metal prețios are mai degrabă o valoare culturală. Tot acest aur nu se traduce în venit concret, în bani care pot fi cheltuiți, ci reprezintă mai degrabă un munte de bogăție care stă pe loc.

Pentru indieni, aurul nu are doar o importanță economică ci în primul rând una culturală. Fiecare gospodărie indiană are o poveste legată de aur. Brățările unei bunici, încuiate într-un dulap timp de decenii. Bijuteriile de nuntă care funcționează și ca asigurare de familie. Monede cumpărate de Akshaya Tritiya (o sărbătoare hindusă foarte importantă n.red) și uitate până când prețurile apar fulgerător pe ecranele televizoarelor.

Aurul, în India, nu este niciodată doar un activ, este memorie și siguranță. Dacă adunăm tot aurul, cifra este uluitoare. Odată cu prețurile globale ale aurului care au depășit 4.500 de dolari pe uncie, valoarea aurului deținut de gospodăriile indiene ar putea fi trecut de 5 trilioane de dolari, depășind potențial dimensiunea întregii economii a Indiei.

Potrivit unei estimări Morgan Stanley de anul trecut, gospodăriile indiene dețin aproximativ 34.600 de tone de aur. La prețurile maxime recente, acest stoc valorează cu mult peste PIB-ul Indiei, de aproximativ 4,1 trilioane de dolari, conform Fondului Monetar Internațional.

Pe hârtie, cel puțin. Morgan Stanley a susținut că creșterea prețurilor aurului creează un „efect de bogăție” pozitiv, întărind bilanțurile gospodăriilor într-un moment în care ratele mai scăzute ale dobânzilor și reducerile de taxe sporesc, de asemenea, venitul disponibil.

Însă aurul, pentru majoritatea familiilor indiene, este o proprietate valoroasă în sine, nu ceva ce monetizezi decât dacă este absolut necesar.

Cercetările realizate de Emkay sugerează că raliurile anterioare ale aurului nu s-au tradus printr-un consum mai ridicat, iar motivul este comportamental. Aproape 75–80% din aurul deținut de gospodării este sub formă de bijuterii, nu ca investiție evaluată la prețul pieței.

India rămâne al doilea cel mai mare consumator de aur la nivel global, reprezentând aproximativ 26% din cererea mondială, imediat după China, potrivit World Gold Council. Bijuteriile domină în continuare, dar cererea de investiții se schimbă.

Lingourile și monedele reprezintă acum aproape o treime din cererea de aur la nivel de retail, față de aproximativ 24% în urmă cu cinci ani, un semn că aurul este văzut tot mai mult ca un instrument de protecție financiară, nu doar ca podoabă.

În plus, Banca de Rezervă a Indiei a adăugat aproximativ 75 de tone de aur din 2024, ducând rezervele totale la circa 880 de tone, sau aproape 14% din rezervele valutare ale Indiei, potrivit Morgan Stanley.

Războaiele, temerile legate de inflație, crizele financiare și tensiunile geopolitice îi împing constant pe investitori, dar și pe cetățenii obișnuiți, către aur. Achizițiile recente ale băncilor centrale, în special ale Chinei, au amplificat această creștere a prețului aurului, pe măsură ce țările caută să își diversifice rezervele și să reducă dependența de dolar.

Însă, aurul rămâne un paradox. Din punct de vedere economic, este în mare parte inactiv. Nu generează venituri și contribuie puțin la productivitate sau la formarea de capital. Guvernele au încercat, prin ETF-uri pe aur, obligațiuni suverane legate de aur și aur digital, să direcționeze economiile gospodăriilor către active mai productive.

Succesul a fost însă limitat. Pentru multe gospodării, aurul nu este doar o investiție, ci o asigurare, ceva ce poate fi gajat, vândut sau transmis mai departe în vremuri dificile.

Cu toate acestea, importurile afectează deficitul de cont curent și stabilitatea monedei. În același timp, aurul funcționează ca un sistem financiar din umbră, prin deblocarea lichidității. Această tensiune definește dilema aurului în India: un munte de bogăție de 5 trilioane de dolari care, în mare parte, stă pe loc.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AUR #India

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.